INTERVIU | Eurodeputatul Rareș Bogdan despre viitorul Politicii de Coeziune: "Anumiți primari au știut ce să ceară, alții nu"

ZIUA DE CLUJ a stat de vorbă cu europarlamentarul Rareș Bogdan (PPE/PNL) despre Politica de Coeziune și modul în care unele regiuni au știut să profite de ea pentru a se dezvolta.

Când aude sintagma „politica de coeziune”, cetățeanul obișnuit își imaginează ceva simplu: bani meniți să reducă din diferențele de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene. Totodată, el știe că România are și regiuni sărace, unde dezvoltarea întârzie. Este reală această Politică de Coeziune sau sunt doar vorbe?

Rareș Bogdan: Atâta vreme cât există regiuni care au înflorit datorită banilor asigurați prin Politica de Coeziune, nu sunt doar vorbe. Deci, cu aceleași reguli de accesare a fondurilor, unele regiuni au luat-o în sus, iar altele au stat pe loc. O lipsă, o greșeală cu consecințe mari.

Mihai Eminescu spunea că „Greșalele în politică sunt crime, căci urma lor suferă milioane de oameni, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se împiedică, pentru zeci de ani, viitorul ei”. De vină nu sunt exclusiv niște primari, deoarece Politica de Coeziune nu finanțează proiecte individuale, ci programe naționale multianuale dezvoltate de autoritățile naționale, locale sau regionale – la noi nu există asta în realitate, dar e altă discuție - în parteneriat cu Comisia Europeană. Adică: autostrăzi, căi ferate, mobilitate urbană, apă și canalizare, managementul deșeurilor, regenerare urbană.

Dar anumiți primari au știut ce să ceară, pentru că au comandat studii privind necesitățile de dezvoltare și perspectiva unei comunități, alții nu. Mă bucur că primarii și șefii de consilii județene cu viziune sunt liberali, dar cred că meritau și restul locuitorilor comunități înforitoare. Dacă principiile alocării banilor nu se schimbă, iar Grupul Popularilor Europeni din Parlamentul European asta și-a propus, în cadrul unui proiect de reformă a Politicii de Coeziune.

Ce este cu scandalul legat de fondurile de coeziune, de ce se pune problema comasării lor cu o parte din Politica Agricolă Comună?

Rareș Bogdan: Este propunerea Comisiei Europene pentru bugetul multianual următor, o încercare de centralizare care i-ar pune pe fermieri și administratorii comunităților în competiție – asta spus foarte simplist, căci procedurile sunt extrem de complicate.

Reforma pe care o dorește EPP înseamnă o mai mare flexibilitate a fondurilor, adică statele membre să aibă puterea de a muta bani în caz de criză, să nu riște penalități dacă au o situație de urgență. Dar urgența să nu fie campania electorală. Este doar un exemplu.

Totodată, EPP a obținut alocarea fondurilor de coeziune pentru infrastructură cu dublă utilizare, civilă și de apărare și a cerut instrumente financiare pentru regiunile din granița estică. Pentru România, rezultatul negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 este crucial.

Ce se întâmplă dacă Ursula von der Leyen nu cedează?

Rareș Bogdan: Sper să nu văd la Bruxelles, după protestul fermierilor, câteva mii de primari din toată Uniunea Europeană! În fond, ce dorește EPP? Ca finanțarea pentru regiuni, orașe, dar să nu uităm zonele rurale, să se atribuie prin evaluarea nevoilor din teren.

Ca reforma metodologică de performanță să nu urmeze modelul PNRR-urilor, ca să nu existe rigiditate, risc de întârziere a plăților. Să fie o delimitare clară între Coeziune și alte instrumente. Sunt obiective de bun simț, deci Ursula von der Leyen va ceda.