Geoană, extras cu forcepsul din fotoliul de preşedinte

Mircea Geoană s-a dovedit mai greu de debarcat din funcţia de preşedinte al Senatului decât era de aşteptat. El a atacat deja votul zdrobitor al plenului, la Curtea Constituţională. Funcţia numărul doi în stat naşte dispute nu numai între putere şi opoziţie, ci chiar şi în interiorul coaliţiei de guvernământ.

Refuzul lui Geoană de a se dezlipi de fotoliul de preşedinte al Senatului a dus la o coalizare a tuturor liderilor grupurilor senatoriale, care şi-au coordonat strategiile permise de regulament pentru blocarea şedinţei pe care dorea s-o coordoneze Geoană, activarea Biroului Permanent şi convocarea unei alte şedinţe de plen, în care, la unicul punct de pe ordinea de zi, 112 din cei 119 senatori prezenţi au votat pentru debarcarea lui Geoană, care a fost susţinut de doar doi senatori, alţi cinci abţinându-se. Geoană n-a participat la vot. De acum fostul preşedinte n-a renunţat şi a atacat deja votul Senatului la Curtea Constituţională. "Sunt un om care am avut atât de multe funcţii în viaţa mea, am avut ocazia să servesc ţara asta în atât de multe ipostaze - în America, acasă, în guvern, în parlament - am câştigat măcar în România voturi suficiente pentru a fi şi preşedintele României, deci nu mă leagă pentru câteva luni de zile nimic special de acest birou sau de acest fotoliu. Acest birou este liber pentru cel care va fi votat de plen, nu am nici o dificultate. (...) Îl voi elibera în clipa în care va exista un alt preşedinte al Senatului. Nu ţin în mod deosebit, e mare, l-aţi văzut, era al lui Ceauşescu pe vremea lui, cred că are şi demoni pe undeva, dar nu e problemă legată de birou sau de scaun", a afirmat Geoană.

Odată eliberat al doilea fotoliu în stat, armistiţiul politic a luat sfârşit. Primul conflict a apărut, previzibil, între putere şi opoziţie. Dacă social-democraţii susţin că decizia Curţii Constituţionale din 2005 le dă dreptul să numească, din oficiu, un înlocuitor pentru Geoană, partidele din arcul guvernamental îşi pregătesc deja candidaţii şi cer alegerea viitorului preşedinte prin vot, procedură care ar dezavantaja USL. "Cutuma spune că funcţia aparţine, de drept, PSD-ului şi ar fi normal şi de bun simţ să fie desemnat preşedinte omul propus de PSD. Oricum, e bine că, după o zi tensionată, lucrurile încep să se clarifice, pentru că eu vreau să legiferez, dar activitatea în Senat e blocată de ceva timp", a comentat preşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară.

În acelaşi timp, social-democraţii susţin că a doua funcţie în stat nu e "un capăt de ţară" pentru ei. "Ştiam că vor exista discuţii pe tema procedurii de înlocuire încă de când am luat decizia să-l excludem pe domnul Geoană din partid. Există o decizie a Curţii Constituţionale, există legi care sper să fie respectate şi Titus Corlăţean să fie numit în funcţie, numai că cei de la putere vor să controleze tot. Nu facem un capăt de ţară din obţinerea acestei funcţii. Dacă o vom pierde, măcar vom face opoziţie totală şi nu vor mai exista voci care să spună că noi, de fapt, nu facem opoziţie, din moment ce avem a doua funcţie în stat", a afirmat preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan.

În tabăra adversă se profilează un conflict intern, între PDL şi UDMR. Faptul că liderul grupului UDMR din Senat, Gyorgy Frunda, a anunţat că Uniunea va avea propriul candidat la preşedinţia Senatului i-a deranjat pe democrat-liberali, care îşi doresc un singur candidat din partea coaliţiei. "Până luni coaliţia îşi va stabili un candidat comun. UDMR ştiu că are mare drag de posturi, dacă s-ar putea, le-ar vrea pe toate, dar de această dată coaliţia va avea un singur candidat. Nu spun că va fi de la un partid sau altul, va fi un singur candidat", a declarat senatorul PDL Mihail Hărdău. În condiţiile în care preşedintele Camerei inferioare, Roberta Anastase, a avansat numele "lăsaţilor la vatră" Vasile Blaga şi Radu Berceanu, iar actualul preşedinte interimar Petru Filip a recunoscut că e tentat de funcţie, Hărdău nu doreşte să spună care e favoritul său. "Sunt mai mulţi senatori care pot îndeplini această funcţie, dar decizia va aparţine BPN-ului, pentru că e o funcţie prea mare ca alegerea ocupantului să fie lăsată la nivelul grupului parlamentar", a spus Hărdău.

Preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, susţine însă că UDMR nu are nici o obligaţie faţă de coaliţie. "Cred că domnul Frunda are dreptate şi UDMR trebuie să aibă propriul candidat. N-are nici o legătură coaliţia în această problemă. Regulamentul spune că fiecare partid poate avea un candidat, aşa că trebuie să avem şi noi propriul candidat la preşedinţia Senatului", a declarat Mate.