"Feţele” de pe panourile electorale: „europarlamentare-prezidențiale”

Clujul a fost înţesat în ultimele zile de panouri electorale, de pe care nişte feţe ne zâmbesc sau, dimpotrivă, ne privesc cu sobrietate. ZIUA de CLUJ a încercat să afle care este efectul acestor bannere, cum şi dacă se traduc acestea în intenţie de vot.

Partidele investesc serios pentru campania electorală, de la pixuri şi brichete, la găleţi şi la panouri uriaşe pe străzi. Oriunde te uiţi în aceste zile, ai o şansă rezonabilă să dai peste sigla unui partid sau peste faţa zâmbitoare sau sobră, de luptător spartan, a unui candidat la alegerile din 25 mai.

Clujul a fost înţesat de bannere şi de panouri electorale. Ce-i drept, nu toate partidele au luat startul acestui gen de campanie. Din ce se vede în Cluj, doar PSD, PNL, PDL şi UDMR au pornit până acum publicitatea stradală.

Panourile stradale ar trebui să fie doar un instrument secundar în comunicarea politică (sau cea publicitară). Ele pot doar să întărească mesajul propus spre a fi comunicat și nicidecum să fie instrumentul principal. Timpul redus de citire, respectiv vizualizare, nu-ți poate permite să convingi publicul tău, apelând doar la un astfel de instrument de comunicare. Pentru mulţi dintre români, panourile sunt, însă, unica sursă de informare.

PSD şi UDMR şi-au pus liderii pe toate bannerele, PNL şi-a prezentat întreaga echipă de candidaţi, iar pe panourile PDL apare doar Daniel Buda, deşi acesta se află abia pe locul al cincilea pe lista de candidaţi a partidului. Factorul comun: feţe de oameni, semn că partidele nu pun prea mare preţ pe creativitate. ZIUA de CLUJ a analizat modul în care se promovează candidaţii la europarlamentare.

„Afişajul outdoor electoral ne arată că în acest an majoritarea partidelor politice au ales pentru alegerile europene din luna mai o campanie electorală de genul "europarlamentare-prezidențiale". Cu alte cuvinte se încearcă împușcarea a doi iepuri cu un singur glonț. Nu trebuie să știi cât face 1+1 să poți realiza cine vrea să candideze în momentul de față și cine nu, la alegerile prezidențiale din noiembrie", afirmă Adrian Gog, consultant în comunicare și relaţii publice, făcând aluzie la faptul că pe toate bannerele PSD apare Victor Ponta. Are de câştigat Ponta, în perspectiva prezidenţialelor, dar nu pierde nici candidatul numărul 1 pentru europarlamentare, Corina Creţu. Şi eurocandidaţii UDMR apar alături de Kelemen Hunor.

„Campania electorală prezentă ne demonstrează că unii candidați europarlamentari vor doar să-și facă viața mai ușoară, apelând la credibilitatea câștigată de liderii lor. Se mulțumesc cu electoratul predefinit al partidului și nu încearcă să câștige noi votanți prin mesaje care să demonstreze mai degrabă experiența, rezultatele și cunoștințele ce țin de Uniunea Europeană, decât faptul că cineva îți ține spatele. Dezbaterile publice, discuțiile față-în față cu electoratul sunt acțiuni care te forțează să ieși de sub umbra liderului politic și să demonstrezi aptitudinile și capacitățile tale de om politic. Panourile stradale ar trebui să vină în ajutorul acestor acțiuni și nicidecum să te scutească de ele. Dar poate unii candidați nici nu sunt lăsați, ținând cont de alegerile din noiembrie. E clar că încă se negociază cine va candida la prezidențiale, iar aceste alegeri din luna mai sunt folosite doar pentru a demonstra forța politică în țară și nu importanța unor voci credibile și eficiente în parlamentul european”, mai spune Gog.

Psihologul Diana Popa crede că, prin afişajul stradal, politicienii încearcă să își creeze o anumită statură. Pentru mulţi alegători candidatul este un necunoscut, ceea ce contează fiind primarul sau liderul de partid. Din acest motiv, partidele fac tot posibilul să iasă în evidență printr-o imagine de grandoare şi prin sloganuri sau prin promisiuni.

„În general, asocierea cuvânt-imagine e foarte puternică. Cuvinte gen cinste, mândrie, corectitudine, alături de portretele unor politicieni vin în întâmpinarea reprezentărilor mentale ale maselor. Nu cum sunt acei politicieni, ci cum ar trebui sa fie. Se cultivă astfel nevoia de idealuri a omului de rând, care se identifică în cele din urmă cu cei pe care îi votează. De aceea se aleg cuvinte cu rezonanță afectivă, socio-emoțională, care sunt alăturate portretelor", ne dezvăluie Popa.

„Mândri că suntem români" este mesajul celor de PSD la aceste europarlamentare, în timp ce liberalii se autoproclamă drept eurocampioni. Singurul candidat clujean cu șanse reale la un fotoliu din Parlamentul European, Daniel Buda, de la PDL, îi asigură pe clujeni că le va apăra drepturile in Europa. Lupta pentru alegerile europarlamentare se încheie pe 25 mai, dată la care românii sunt chemați să își aleagă reprezentații în Parlamentul European.

"Mărimea enormă a bannerelor conferă măreție și grandoare persoanelor care apar în ele. Implicit, persoana este văzută ca deținând acele calități, chiar dacă la modul ideal"
Diana Popa, psiholog