Cum se aleg conducerile partidelor clujene: PSD (II)
- Scris de Ziua de Cluj
- 15 Iul 2010, 17:53
- Politica
- Ascultă știrea
Alegerile interne se vor desfăşura potrivit statului în vigoare, adoptat în decembrie 2006 şi nemodificat la congresul PSD de la începutul acestui an. La fel ca la nivel naţional, şi în teritoriu conducerile vor fi alese uninominal. Candidatura actualului preşedinte interimar al PSD Cluj, Valentin Cuibus, depinde de... Legea Educaţiei.
Cum ordinea organizării alegerilor nu este impusă explicit de statut, conducerea organizaţiei judeţene a stabilit un calendar potrivit căruia în intervalul 15 aprilie – 15 mai vor avea loc alegeri la nivelul organizaţiilor de bază, structurate, în general, în jurul secţiilor de votare, în perioada 15 mai – 15 iunie vor fi alese noile conduceri ale organizaţiilor din comune, oraşe şi municipii, în vreme ce Conferinţa Judeţeană, care va alege noua conducere a PSD Cluj, să se desfăşoare la sfârşitul lunii iunie.
Potrivit statutului, pentru a candida la funcţii de conducere, PSD-iştii trebuie să îndeplinească o condiţie de vechime şi mai multe condiţii ţinând mai degrabă de nivelul unei aprecieri subiective. Astfel, pentru a aspira la o funcţie de conducere la nivel de organizaţie orăşenească sau municipală, doritorii trebuie să aibă o vechime minimă de un an în partid, în timp ce pentru un loc în conducerea judeţeană, trebuie să cotizeze la PSD de cel puţin doi ani. De la criteriul vechimii în partid poate da derogare doar Consiliul Naţional al PSD.
Pe lângă această condiţie obiectiv măsurabilă, articolul 19 (9) din Statutul PSD spune că “membrii de partid care se înscriu în competiţie pentru diversele funcţii de conducere trebuie să dovedească experienţă politică, profesionalism, (...) prestigiu şi autoritate morală în organizaţie şi societate”. Cu evaluarea îndeplinirii acestor criterii este însărcinată o Comisie de Propuneri, formată din 7-9 membri, desemnată de Conferinţa Judeţeană prin vot. Comisia va analiza toate candidaturile depuse şi va propune conferinţei doar acele candidaturi care îndeplinesc condiţiile statutare.
Conferinţa Judeţeană ar urma să aleagă, prin vot uninominal, preşedintele organizaţiei judeţene, precum şi membrii Consiliului Organizaţiei Judeţene, ai Comisiei Judeţene de Arbitraj şi Integritate Morală şi ai Comisiei de Control Financiar. Numărul membrilor Consiliului Judeţean este stabilit de către Comitetul Executiv Naţional şi poate varia între 85 şi 181 de membri. Actualul Consiliu al PSD Cluj are 143 de membri. Statutul impune ca minim 30% dintre membrii consiliului să fie femei, pe când tinerii trebuie să ocupe cel puţin un sfert din locurile consiliului.
Ulterior, consiliul alege, tot prin vot uninominal, preşedintele executiv, 5-15 vicepreşedinţi, secretarul executiv, trezorierul şi ceilalţi 17-45 de membri ai Comitetului Executiv. Preşedinţii organizaţiilor judeţene de tineret şi de femei sunt asimilaţi vicepreşedinţilor organizaţiei judeţene. în fine, ultimul palier al conducerii organizaţiei judeţene este Biroul Permanent, care se formează din preşedinte, preşedinte executiv, vicepreşedinţi, secretar executiv, trezorier şi preşedinţii organizaţiilor judeţene de tineret şi de femei. Statutul mai impune ca membri ai Biroului Permanent Judeţean preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean, precum şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ. Numai că la Cluj nu poate fi aplicată această prevedere, deoarece PSD nu deţine niciuna dintre aceste funcţii.
Clujenii au de dres, însă, unele “anomalii” organizaţionale. “Cum alegerile judeţene vor fi la vară, Comitetul Executiv al PSD are suficient timp la dispoziţie să ne comunice numărul membrilor Consiliului Organizaţiei Judeţene. în schimb, s-a stabilit formula de calcul a normei de reprezentare la Conferinţa Judeţeană, iar aceasta ţine seama de numărul de membri şi de performanţele electorale ale organizaţiilor. Aici mai avem, însă, de lucru la unele organizaţii unde am avut mai puţine voturi decât numărul membrilor declaraţi şi va trebui să reparăm aceste anomalii”, a explicat Cuibus.
Cuibus, la mâna lui Miclea
Valentin Cuibus a precizat că o hotărâre privind eventuala sa candidatură la preşedinţia organizaţiei judeţene va fi luată abia după sărbătorile de Paşte. Numai că această decizie va depinde şi de forma în care va fi adoptată Legea Educaţiei. în actuala formă, proiectul legii impune directorilor de şcoli independenţă politică. Cuibus este director al Palatului Copiilor, care este considerată instituţie adiacentă instituţiilor de învăţământ.
Drept urmare, funcţia lui Cuibus este asimilată uneia de director de şcoală, cu toate condiţionalităţile impuse acestuia. “Am vorbit cu Miclea (Mircea Miclea, consilier prezidenţial pe probleme de învăţământ – n.red.) şi mi-a spus că probabil se va renunţa la interdicţia privind apartenenţa la un partid politic, pentru că ar intra în conflict cu Constituţia. în schimb, s-ar putea copia modelul aplicat funcţionarilor publici, care au dreptul să fie membri de partid, dar nu pot ocupa funcţii politice. în acest caz va trebui să fac o alegere”, a declarat Cuibus.
Cordoş, candidat sigur; Lăpuşan caută răspunsuri
Până în acest moment, un singur social-democrat şi-a anunţat ferm candidatura la şefia organizaţiei judeţene. Este vorba de actualul preşedinte executiv, senatorul Alexandru Cordoş.
“Intenţii neoficiale de a candida şi-au anunţat mai mulţi colegi, eu mi-am exprimat public intenţia de a candida şi urmează să fac toate demersurile necesare în acest scop. Sigur, sunt mulţi colegi capabili să facă faţă unei asemenea funcţii, dar cred că experienţa şi munca de 18 ani în partid sunt benefice şi mă îndreptăţesc să-mi depun această candidatură”, a declarat Cordoş.
Alt posibil candidat este actualul şef al organizaţiei municipale, Remus Lăpuşan, care a anunţat demult că nu va mai candida pentru actuala funcţie. “încă nu m-am decis. Deocamdată am discuţii cu colegii referitor la ce urmează să facem cu organizaţia judeţeană. Aşteptările sunt foarte mari, iar funcţia de preşedinte necesită foarte mari eforturi. Trebuie să analizăm ce performanţe vrem şi dacă avem resursele necesare atingerii acestor performanţe. Dacă voi găsi răspunsurile la aceste întrebări, este posibil să candidez la funcţia de preşedinte”, a afirmat Lăpuşan.


