Corlăţean, la Cluj: Europa nu vede cu ochi buni proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc

Un subiect controversat, care a iscat în luna septembrie o serie de păreri pro şi contra, a fost cel al Autonomiei Ţinutului Secuiesc. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, spune că un astfel de demers nu este văzut cu ochi buni de Europa. 

"Acest tip de proiect autonomist vine într-o Europă frământată, vedem ce se întâmplă în Ucraina, ceea ce s-a întâmplat recent cu referendumul din Scoţia, cu Catalonia. Acest tip de proiect nu este primit cu simpatie de niciun fel de Guvern European sau euro-atlantic. Europa are nevoie de stabilitate, de coeziune,de pace, de bună înţelegere, iar tendinţele separatiste deranjează", a declarat ministrul.

De asemenea, Corlăţean declară că proiectul autonomiei nu va fi susţinut sub nicio formă şi consideră că o autonomie făcută pe criterii etnice sau separatism nu îşi are locul în ţara noastră. 

"România nu este în niciun caz în măcura de a accepta acest tip de lucruri care contravin şi Constituţiei şi până la urmă unei înţelegeri bune la nivelul comunităţilor locale, între români, între maghiari. E un proiect politic, sunt tentaţii politice ale unor oameni care fac confuzii grave sau sunt alţii dintre ei cu rele intenţii, ori descentralizarea în România este o necesitate, dar asta nu înseamnă o autonomie pe criterii etnice sau separatism. Înseamnă o deplasare a resurselor pentru buna dezvoltare a comunităţii locale pentru toţi cetăţenii, fie ei români, fie ei unguri, germani sau alte naţinalităţi, dar nu crearea unor linii de separare şi separări între oameni. Cel mai mare bun câştigat al României din acest punct de vedere în 25 de ani a fost pacea în societate, buna înţelegere, respectul reciproc şi da, garantarea prin legislaţie, prin măsuri concrete, a prezervării caracteristicilor specifice minorităţilor din România. Dar integrarea este sensul, nu separarea. Deci, pe scurt, nu vom susţine un proiect de autonomie pe criterii etnice, nici PSD-ul, nici, sunt convins, ansamblul clasei politice româneşti, nu mai spun de cetăţenii României care nu vor să susţină aşa ceva", a declarat ministrul Titus Corlăţean.

Din proiectul regiunii autonome maghiare situate în inima României ar urma să facă parte trei judeţe: Harghita, Covasna şi Mureş. În proiect este prevăzut ca limba maghiară sa devină limbă oficială, alaturi de cea română şi să folosească steaguri şi steme proprii. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat însă că proiectul nu pune sub semnul întrebării statalitatea şi apartenenţa acestei regiuni la statul român. El a subliniat că nu vrea să propună nici separarea, nici independenţa ţinutului secuiesc, ci o autonomie regională în cadrul statului român, unitar şi indivizibil.