Clujul, lăsat pradă infracţionalităţii

Social-democraţii clujeni reclamă escaladarea fenomenului infracţional în judeţul Cluj, urmare a reformei gestionate de ministrul Traian Igaş. Prefectul Florin Stamatian invocă statisticile care ar releva un efect exact invers. Fostul şef al poliţiei clujene susţine că statisticile nu au legătură cu realitatea.

Social-democraţii clujeni apreciază că reducerile de personal efectuate în poliţie, împreună cu desfiinţarea posturilor de poliţie din mediul rural, lipsurile în dotarea tehnică şi aprovizionarea deficitară cu combustibil a echipajelor de poliţie, au dus la o creştere alarmantă a fenomenului infracţional în judeţul Cluj. "În judeţul Cluj rata infracţionalităţii a crescut foarte mult după marea reorganizare făcută de Traian Igaş, iar acest lucru nu poate fi contestat de nimeni", a afirmat preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan.

El a fost completat de fostul şef al poliţiei judeţene, consilierul judeţean PSD Teodor Pop-Puşcaş. "Aşa-zisa mare reformă nu poate fi pusă în aplicare, lucru pe care-l spun toţi specialiştii din poliţie, inclusiv la nivelul IGPR, pentru simplul fapt că nu ai nici personalul şi nici logistica necesară, şi amintesc aici numai criza de combustibil cu care se confruntă lucrătorii din poliţie", a declarat Pop-Puşcaş. Social-democraţii spun că din cauza restructurării sistemului au apărut cazuri în care poliţiştii trebuie să parcurgă aproape 100 km pentru a rezolva o situaţie şi că de multe ori aceştia nu fac faţă situaţiilor semnalate la 112. "Din cauza acestor probleme semnalate în judeţul Cluj, îi cerem d-lui Florin Stamatian, prefect al judeţului Cluj, să ne spună dacă are o statistică privitoare la creşterea ratei infracţionalităţii şi ce măsuri va lua, în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu, pentru ca judeţul nostru să nu devină şi mai nesigur decât este astăzi", a concluzionat Lăpuşan.

Prefectul susţine însă că judeţul Cluj ar fi din ce în ce mai sigur. "Fără a şti pe de rost datele statistice exacte, în primele opt luni infracţionalitatea în judeţ a scăzut. Faţă de aproximativ 214.000 de sesizări în 2010, în 2011 au fost cu 1.500 mai puţine. Parametrii au scăzut la toate capitolele, cu excepţia celui intitulat «Alte situaţii», unde există o creştere de 0,28%. În plus, atâta vreme cât ISU şi SMURD şi-au stabilit centrul în Cluj-Napoca, timpul de reacţie a fost mult mai mic decât atunci când erau răspândite prin Băişoara, etc.", a afirmat Stamatian.

El apreciază că o analiză a efectelor "reformei Igaş" ar fi prematură. "Discutăm despre lucruri neverificabile. Se încearcă o reorganizare, dar deocamdată nu-i funcţională poliţia rurală, încă nu s-a făcut trecerea Poliţiei Rutiere şi a celei publice la primării, aşa că eu zic că e mai bine să înceapă să funcţioneze aceste reforme, să le lăsăm să funcţioneze măcar şase luni şi abia apoi să tragem concluzii", a spus Stamatian.

Statistica lui Stamatian e contestată însă de Pop-Puşcaş. "Dacă indicatorii sunt în scădere şi lucrurile sunt reale, atunci e bine, dar jocul cu statisticile îl ştiu foarte bine după 30 de ani în sistem. În 2001, când am venit şef la poliţia municipală, am cerut o centralizare strictă a tuturor sesizărilor şi am avut o creştere de 10%. După atâţia ani de experienţă, eu am un puls al lucrurilor, vorbesc permanent cu oamenii. Am ajuns la firma mea de pază să am solicitări să păzesc culturile de porumb sau livezile oamenilor. Starea infracţională creşte. Că nu-i înregistrată e altceva. Omul are o situaţie, dar nu mai reclamă, că şi-aşa nu vine poliţistul, că e prea departe sau n-are benzină să vină, sau are alte situaţii, că e un singur poliţist la o comună de 2.500 de oameni ş.a.m.d. şi atunci, sigur, în statistici ne scade gradul de infracţionalitate, că-s mai puţine sesizări", a explicat Pop-Puşcaş.

El susţine că în acest moment poliţia este, practic, incapabilă să mai ofere siguranţă cetăţenilor. "Să nu-mi spună nimeni că o patrulă cantonată în Huedin, aflată în patrulare la Ic-Ponor, solicitată în Mărişel, va ajunge mai repede decât dacă ar fi cantonată în Mărişel. Alt exemplu: Huedinul n-are resurse pentru patru trasee de patrulare, care înseamnă 36 de persoane, minimum două maşini pe traseu, adică opt în total (că nu poţi folosi o singură maşină 24 de ore non-stop). Dacă ar avea toate astea şi combustibil nelimitat, aş zice da, se poate, dar nu le au. Dar activitatea de poliţie nu înseamnă doar patrulă şi cu trei intervenţii pe zi pe patrulă nu înseamnă că ai rezolvat siguranţa cetăţeanului. Cu un singur poliţist 24 de ore din 24, şapte zile din şapte, la o comună, cum apropii poliţistul de cetăţean? Când ai zeci de mii de dosare cu autor necunoscut, când ţara sărăceşte şi este ştiut că fenomenul infracţional creşte direct proporţional cu gradul de sărăcie şi cu lipsa educaţiei - se vorbeşte de creşterea abandonului şcolar, e puţin probabil ca cei care lasă şcoala să ajungă la mănăstire - tu împuţinezi poliţiştii, laşi posturile de poliţie pustii. Trebuie poliţişti plătiţi - nu spun bine plătiţi, doar plătiţi trebuie dotări tehnice, trebuie benzină ş.a.m.d. Nu ştiu dacă românii îşi pot permite toate acestea, dar sunt imperios necesare", a conchis Pop-Puşcaş.