Ce spun experții clujeni despre negocierile eșuate de la Cotroceni: „Riscăm un blocaj instituțional”

Negocierile pentru formarea noului Guvern și pentru învestirea în funcție a unui nou premier la București sunt departe de a ajunge la un numitor comun.

Președintele Klaus Iohannis a chemat, luni, la Cotroceni, cele cinci partide care și-au câștigat locul în Parlament (PSD, PNL, USR-PLUS, UDMR, AUR) pentru consultări în vederea formării unui nou Guvern și pentru desemnarea prim-ministrului țării. 

PNL – USR-PLUS și UDMR nu se înțeleg. Ce variante are Iohannis?

Până la ora actuală, cele trei partide care își doresc să facă majoritatea în Parlament și să facă parte din noul Guvern sunt departe de a ajunge la o înțelegere.

„În democrații, mai ales în cele tinere, așa cum este democrația noastră, sunt inerente aceste negocieri care durează mai mult. Un motiv este pentru că și opțiunile sunt relativ limitate, dacă ar fi intrat mai multe partide în Parlament, cu certitudine spațiul de manevră ar fi fost mai mare. Există foarte puține variante care să permită formarea unei coaliții, deci sunt negocieri blocate și din punctul acesta de vedere.

Partidul care își dorește să dețină funcția de premier, PNL, se confruntă cu doi posibili parteneri de coaliție care au un așa numit potențial de șantaj politic foarte mare. Evident că, USR-PLUS și UDMR își folosesc acest potențial la maximum, pentru că liberalii n-au altă variantă”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ Mihnea Stoica, lector universitar la UBB.

Stoica susține că, asta mai arată și o oarecare lipsă de maturitate a clasei politice, dar și că, în acest moment, „riscăm un blocaj instituțional, tocmai pentru că există această logică românească în care se construiesc coalițiile guvernamentale.”

Despre negocierile eșuate de la Cotroceni a vorbit și Radu Albu-Comănescu, lector universitar la UBB.

„Am văzut mai multe opțiuni făcute publice, deci mă așteptam la anumite dificultăți, sper să nu ducă totul spre eșec. Se poate recurge la o a doua rundă de negocieri și asta va fi cu o minte puțin mai limpede din partea lor. Ei uită că țara trebuie guvernată și interesele politice trebuie deocamdată date la o parte.

Dacă realmente ar vrea să creeze un algoritm, PNL, USR-PLUS și UDMR ar găsi o distribuție a ministerelor și a pozițiilor în stat, care să-i satisfacă, dar se blochează pe chestiuni de nișă și uită exact ce pare mult mai important”, a afirmat pentru ZIUA de CLUJ lectorul universitar al UBB.

„Bătălie” mare pentru șefia Camerei Deputaților

Atât PNL, cât și USR-PLUS, doresc să dea președintele Camerei Deputaților. Liberalii îl propun pe fostul premier Ludovic Orban, în timp ce USR-iștii îl vor pe copreședintele alianței, Dan Barna.

„Lupta pentru șefia Camerei se înscrie în aceeași logică post-decembristă nefericită a politcii românești, care din păcate, poate doar să decredibilizeze clasa politică. Îmi pare foarte rău să o spun, dar acest lucru nu poate face altceva decât să dea apă la moară unor partide de genul celor de la AUR.

Ei se prezintă ca fiind diferiți de ceilalți și se prezintă ca cei care vor salva România de situații de felul acesta. Deci, ce se întâmplă acum confirmă discursul AUR, că toți sunt o apă și un pământ. Ar trebui grăbit acest proces și negocierile spre binele tuturor, atât spre binele viitoarelor partide din coaliție, cât și spre binele ideii de democrație în România”, a precizat Mihnea Stoica.

Albu-Comănescu menționează că șefia Camerei Deputaților este doar o poziție de prestigiu.

„Mă amuză că al doilea om în stat este președintele Senatului, nu al Camerei Deputaților, în cazul în care se întâmplă ceva cu președintele țării. Este o poziție de prestigiu pe care probabil ar fi mai bine pentru USR-PLUS care are mai puțin exercițiu în politică să o asume dintr-o postură simbolică. E poate mai puțin relevant bătălia pentru post, decât bătălia în sine pentru a arată capacitatea de negociere și opoziție, mai ales a USR-ului”, a explicat lectorul universitar al UBB.