News alert CCR a amânat din nou decizia privind pensiile speciale

Curtea Constituţională a României a amânat din nou decizia privind pensiile speciale, după ședința magistraților care a început la ora 13:00.

Decizia CCR privind pensiile speciale ale magistraților a fost amânată prin lipsă de cvorum - cei 4 judecători susținuți de PSD au ieșit din ședință și nu s-au mai întors, potrivit surselor Digi24. Reamintim că este nevoie de minimum 6 judecători în sală pentru a se pronunța. Mâine, completul CCR se va reuni din nou.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care a făcut parte din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar pe 20 octombrie magistraţii au stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM. Pe 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pe noul proiect, avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul stabileşte condiţiile în care se pot pensiona magistraţii şi modul de calcul al pensiilor lor. Pe 10 decembrie, Curtea Constituţională a amânat luarea unei decizii în cazul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind legea care stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi, dar şi noul mod de calcul al pensiei. La data de 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, pe Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, potrivit News.ro.

Ce prevede  legea

Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:

• stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
• instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
• instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani;
• creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
• introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
• introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.

Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM