Câtă putere are preşedintele României. Nu se ocupă de bugetul ţării, nu poate mări sau reduce taxele și nici nu inițiază legi

Românii din diaspora votează deja de vineri în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, iar duminică, de la ora 7:00, se deschid secțiile de vot din România.

Președintele României ocupă cea mai înaltă funcție în statul român iar puterile și rolul său sunt definite prin Constituție.

Preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate.

Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.

Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Președintele nou ales. Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate.

În timpul mandatului, președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată. Președintele României se bucură de imunitate.

Şeful statului are atribuţii atât în politica internă şi externă a ţării, cât şi în domeniul apărării şi securităţii naţionale. 

Chiar dacă el este un reprezentant al puterii executive în ţară, preşedintele nu are în atribuţiile sale anumite lucruri. Astfel, șeful statului:

• Nu iniţiază legi
• Nu demite premierul sau membri ai Guvernului
• Nu se ocupă de bugetul ţării
• Nu poate să crească sau să scadă taxele
• Nu poate să aibă iniţiative de a construi spitale, şcoli, biserici, străzi, autostrăzi

Toate aceste lucruri revin Guvernului sau Parlamentului.

Iată care sunt atribuțiile președintelui României pe plan intern:

• Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru;
• Numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament – puterea legislativă
• Revocă şi numeşte unii membri ai Guvernului
• Promulgă legile venite din partea Parlamentului
• Este comandantul suprem al forţelor armate şi preşedintele Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT)
• Propune şi numeşte în funcţii publice: 3 judecători CCR, o parte din şefii serviciilor secrete, STS, SPP
• Poate consulta Guvernul în cazul unor probleme urgente sau de importanţă deosebită
• Poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, şi în alte situaţii
• Poate dizolva Parlamentul, însă doar în situaţia în care acesta a respins două propuneri de premier făcute de Preşedinte.

Preşedintele României reprezintă ţara în relaţiile diplomatice cu celelalte state. În aceste condiţii, atribuţiile sale pe plan extern sunt:

• Încheie tratate internaţionale în numele României, care sunt negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului
• La propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

Apărarea țării și securitatea națională

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

În caz de agresiune armată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. 

Măsuri excepționale - preşedintele României, instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă, în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la înştiinţarea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora. 

Pe lângă atribuţiile sale privind politica internă, externă şi cele din domeniul apărării ţării, preşedintele mai are şi alte îndatoriri, potrivit Constituţiei:

• Conferă decoraţii şi titluri de onoare;
• Acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
• Numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
• Acordă graţierea individuală.