Cât de competitivă mai este UE în concertul global? Interviu cu europarlamentarul PNL Rareș Bogdan

Europarlamentarul Rareș Bogdan (PPE/PNL) a răspuns la câteva întrebări legate de competitivitatea Uniunii Europene în contextul economic global, politica "verde" a UE care a pus frână unor industrii altădată competitive și Cadrul Financiar Multianual 2028–2034.

Redacția: Ați avut numeroase poziții critice, în plenul Parlamentului European, la adresa Comisiei Europene. Ați pus în legătură directă scăderea calității vieții de politici de mediu, de pildă, insuficient analizate, prin prisma impactului asupra economiei. Dar Ursula van der Leyen, președinta Comisiei, este un fruntaș al Partidului Popularilor Europeni, iar PNL este afiliat EPP Group. Vă mențineți pozițiile?

Rareș Bogdan: Firește. Și nu sunt singurul. Să știți că cele mai aplicate critici au venit chiar din partea EPP Group. Spre deosebire de S&D sau extreme, noi am pus problema fără populism. Cu cifre, situații concrete, exemple de ramuri economice aflate în dificultate din cauza unor linii pompieristice „verzi” și a dispariției, aproape, a unor segmente industriale vitale pentru UE, în același timp cu invazia unor produse asiatice, ca să dau doar un exemplu.

Când motorul german, de exemplu, și dau exemplul industriei auto, se gripează, întreaga Europă are o problemă. Firme românești livrează numeroase subansamble, piese, iar reducerea comenzilor a închis dintre ele. Și nu doar românești. De ce să achite cetățenii factura lipsei de strategie?

Redacția: Care a fost efectul poziționării EPP Group împotriva acestor erori strategice?

Rareș Bogdan: Noi niciodată nu am pus problema în termeni precum „împotrivă”. EPP Group a insistat mereu pe un dialog constructiv cu Comisia, Parlamentul European a acceptat argumentele noastre, ca principală forță politică, iar Ursula von der Leyen a admis că e necesară o regândire a planurilor. În negocierile pentru următorul Cadru Financiar Multianual (MFF 2028–2034), EPP a obținut o schimbare de paradigmă: trecerea de la logica exclusiv centrată pe tranziția verde, din MFF precedent, acum în exercițiu, la un binom strict de securitate și competitivitate industrială. Să nu mai fim niște contabili care doar împart fonduri, ci să ne gândim la aceste alocări ca la niște instrumente de putere economică și geopolitică.

Redacția: Care sunt aceste instrumente, care sunt pilonii, în viziunea EPP Group?

Rareș Bogdan: Să-i luăm pe rând. EPP a cerut o linie bugetară masivă pentru securitate și apărare. România fiind frontieră UE și NATO, având în coaste un război, este direct interesată și beneficiară. Fondul European de Apărare privește achiziții comune și consilidarea bazei industriale și tehnologice de apărare europene. Merg apoi la protecția frontierelor și infrastructura critică, unde am insistat pe triplarea efectivelor și finanțării.

Și ce ne doare foarte tare, unde EPP a investit multă muncă, este pilonul competitivității industriale. Urmărim comasarea programelor fragmentate de inovare într-un centru unic axat pe tehnologii critice: AI, biotech, semiconductori, energie curată și decarbonizare. Aici la decarbonizare s-au făcut erori cumplite, deoarece acele decizii pompieristice au reprezentat un test de stres pe care nu l-a trecut toată lumea. Nu poți să pui pe același plan industrii din nordul Europei cu industrii din Est, pentru că acel decalaj de câteva decenii va defavoriza mereu.

O fabrică din România care nu a beneficiat de infuzii de capital, de creștere după regulile pieței, nu va avea niciodată resurse comparabile cu una din Franța pentru a trece la decarbonizare. Și atunci dispare. Iar pe segmentul lăsat liber apar chinezi, ca să dau doar un exemplu. De asta, EPP a obținut bani serioși pentru retehnologizare, pentru ca tranziția verde să nu mai reprezinte o sabie a lui Damocles.

În plus de asta, am obținut reducerea birocrației pentru IMM-uri și companii. Această regândire strategică a pus problema realocării unor linii de finanțare, iar aici, tot noi am fixat linii roșii. Una privește securitatea alimentară, pe care o considerăm parte integrantă a securității europene. Refuzăm ca Politica Agricolă Comună să piardă bani pentru această tranziție, pentru că altfel, trenul pleacă din gară fără noi în el.

Toate politicile pe care le susținem au ca punct central readucerea competitivității europene la strălucirea de odinioară. Așa cum au gândit-o fondatorii eurosistemului. Adică pentru bunăstarea europenilor în primul rând. Avem de redus decalaje grele, vezi raportul Draghi, dar nu este imposibil. Europa are toate datele problemei pentru a avea și hrană, și tehnologie, și servicii premium.