Caravana USR pentru educație a ajuns la Cluj

Caravana USR pentru educație a ajuns la Cluj

Reprezentanții locali ai formațiunii au discutat despre reforme în domeniu și au prezentat propuneri, urmate de o dezbatere pe legile Educației.

Parlamentarii USR de Cluj, senatorul Cristian Bordei, deputatul Oana Murariu și deputatul Viorel Băltărețu, alături de senatorul USR București Ștefan Pălărie, au sustinut, joi, o conferință de presă la Cluj, urmată de Caravana EDU 5 - Legile Educației 2022, o dezbatere de tip panel la care au participat și experti din domeniu de la Cluj.

România Educată, proiect cu probleme

În deschiderea conferinței, senatorul Cristian Bordei a precizat faptul că pachetul de legi ale educației generat în urma programului România Educată ridică mai multe probleme.

„Mărețul program România Educată are un pachet de legi care, după opinia noastră, ridică destul de multe probleme și este departe de a fi ceea ce ar fi necesar pentru reformarea și reașezarea educației din România pe un făgaș normal, care să ducă la o modernizare a sistemului”, a spus Cristian Bordei, senator USR Plus de Cluj.

„Facem această caravană EDU 5 - Legile Educației 2022 cu scopul transparenței. După cum am observat, în mandatul fostului ministrul al Educației, Sorin Câmpenu, dezbaterile publice erau mai mult mimate. Nu au existat sugestii din partea dascălilor, părinților, care să fie înglobate în proiecte. Practic, acele deszbateri au fost inutile. De aceea am venit noi, care vrem să dialogăm într-adevăr cu cetățenii pe aceaste teme. Caravana a început la Constanța, iar azi continuă, la Cluj-Napoca, un important centru academic”, a completat Oana Murariu, deputat USR Plus de Cluj.

Aceasta a mai spus că, în vara aceasta, au fost trimise adrese din partea Institultului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) la toate școlile din mediul rural din județul Cluj, în vederea susținerii unor cursuri pentru drepturile omului la nivel de gimnaziu, cursuri particulizate pe problemele din fiecare școală în parte.

„Institutul este independent și finanțează aceste cursuri, nu au vreo implicare și pot ajuta cu teme precum bullying-ul sau integrare. Din păcate, doar patru școli din județul Cluj au răspuns până în prezent. Trebuie să mergem la toate nivelurile, de sus în jos, școlile trebuie să aibă și ele această dorință, nu doar să avem discuții în Parlament”, a mai spus Oana Murariu.

La conferință a luat cuvântul și Viorel Băltărețu, deputat de Cluj.

„Viziunea lui Spiru Haret spunea că educația este singura cale spre bunăstarea societății. În 2022 suntem după trei decenii de rătăcire și căutare în educație, iar acest lucru se vede mai ales în nivelul de trai, unde nu stăm prea bine printre țările din Uniunea Europeană, dar mai observăm asta și în ceea ce privește moralitatea și integritatea sau valorile pe care le promovăm. Am avut la educație, zic eu, un hoț. Faptul că ministrul și-a dat demisia înseamnă că nu a făcut ceva bine în trecutul său”, a declarat deputatul USR de Cluj Viorel Băltărețu.

Ștefan Pălărie, senator USR de București, a ținut să sublinieze faptul că fostul ministrul al Educației, Sorin Câmpeanu, a dus Ministerul Educației într-o criză de credibilitate.

„Trebuie să vedem ce va face doamna Ligia Deca, noul ministru al Educației. Ea este tehnocrat, nu reprezintă partidul care a propus-o. Să vedem dacă aceasta se va lupta cu politizarea educației sau dacă va închide ochii. Reprezentanții din guvern nu vor schimbarea sau depolitizarea, nu vor să le fie demascate plagiatele, nu credem nici acele promisiuni despre salariile profesorilor debutanți, care să ajungă la valoarea salariului mediu”, a mai adăugat Ștefan Pălărie. 

„Afterschool” în școli din banii statului. Program de la 8 la 17

Printre propunerile USR pentru educație se află și un program de școală care să înceapă la ora 8.00 și să se termine la ora 17.00. Senatorul Ștefan Pălărie a explicat pentru ZIUA DE CLUJ cum s-a ajuns la această propunere.

„Nu este o găselniță sau un experiment, ci un model pe care funcționează cele mai multe școli din țările civilizate. Elevii ajung la școală la ora 8, au program obișnuit de ore, apoi au o masă caldă la mijlocul zilei, după care, până la ora 17 au programe de studiu personalizate, pe materii pe care eventual au rămas în urmă, hobby-uri. Dar după ce acest program s-a încheiat, elevul nu mai trebuie să facă nimic acasă, de exemplu nu mai trebuie să meargă la meditații. Nu vom mai avea problema locurilor bune pentru meditații, deoarece aceastea vor exista direct la școală. Totuși acest lucru nu este ușor de implementat, deoarece ne lipsesc multe, de la birouri adecvate pentru profesorii care rămân, până la unii dascăli care nu sunt actualmente în sistem”, a explicat Ștefan Pălărie.

Conferința de presă a fost urmată de o dezbatere de tip panel, în cadrul proiectului USR - Caravana EDU 5 - Legile Educației.

La dezbatere au participat Raluca Moldovan, conferențiar în cadrul departamentului de Relații Internaționale și Studii germane, la Facultatea de Studii Europene a UBB, Ioan Alin Nistor, conf. univ. la Facultatea de Business și fost decan acolo timp de 8 ani, Adrian Man, reprezentant al organizaților studențești, absolvent de FSEGA, dar și Ștefan Pălărie, membru în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat.

„Legea educației este extrem de importantă. Paradoxal, ea nu este o lege care aduce un efect imediat, cum ar fi mărirea impozitelor locale. Se schimbă legea, dar efectul îl vom vedea peste câțiva ani. Nu e tangibil imediat, dar va ajunge să fie. Important este ca efectul să fie cel dorit și unul pe termen lung. Aici nu ne jucăm cu profesori, elevi, copii și studenți”, a susținut conferențiarul Ioan Alin Nistor.

Raluca Moldovan, conferențiar în cadrul Facultății de Studii Europene, este de părere că o finanțare pe program este una mai eficientă decât cea pe student.

„Din experiența mea academică, unde am coordonat admiteri, la situația pe care o văd eu acum în învățământul universitar, cred că mai eficientă ar fi finanțare pe program. Vorbim despre unele programe care nu sunt neapărat atractive în sensul convențional al termenului, foarte mulți studenți sunt atrași de specializări umane, de genul comunicare și relații publice, doarece sunt percepute ca fiind trendy. Totuși, asta ar marginaliza profile mai nișate, precum cibernetica. În momentul în care finanțarea merge exclusiv pe studenți, sunt dezavantajate astfel de specializări care sunt foarte importante și aduc prestigiu universității”, a crede declarat conferențiarul Raluca Moldovan.

Comenteaza