Anul politic 2017. Puterea şi opoziţia, partituri diferite pe proiectele Clujului

ZIUA de CLUJ vă prezintă mai jos câteva dintre cele mai importante momente politice ale anului 2017 la nivelul Clujului.

Anul care se încheie în aceste zile a confirmat ieşirea Clujului din politica la vârf a României. Odată cu preluarea controlului în PSD, partid de guvernământ, de către "grupul de la Teleorman", Clujul nu a mai avut miniştrii în Guvern, ci a fost reprezentat de doar câţiva secretari de stat.

Au apus astfel vremurile în care Clujul avea chiar trei miniştri cu portofolii grele în Executiv, prin Ioan Rus, Vasile Puşcaş şi Vasile Dâncu sau chiar un post de vicepremier, prin acelaşi Vasile Dâncu. Noii parlamentari de Cluj ajunşi acolo, unii puşi direct de Dragnea în schimbul susţinerii necondiţionate, alţii în urma unor aranjamente între fiefurile PSD din judeţ, Turda şi Dej, nu-şi pot trece mari realizări pentru Cluj în acest an în palmares. Spre finalul lunii decembrie, şeful interimar al PSD Cluj, Horia Nasra, a trecut la capitolul succese pentru Cluj semnarea contractului de finanțare aferent proiectului regional pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din regiunea Turda - Câmpia Turzii, investiție solicitată de SC Compania de Apă Arieș S.A cu o valoare eligibilă de peste 700 milioane lei (peste 90% fonduri europene). Tot la acest capitol au fost trecute alocările de bani pentru Autostrada Sebeş-Turda şi pentru Autostrada Transilvania.

Trebuie să mai amintim că PSD, atât organizaţia judeţeană cât şi cea municipală, a rămas cu conduceri interimare, asigurate de parlamentarii Horia Nasra şi Vasile Ilea. De notat ar mai fi că doi dintre tinerii din PSD Cluj care au îndrăznit să-l critice pe Liviu Dragnea, Mihnea Stoica şi Gabriel Oniga, au fost excluşi din partid, pe motiv de lipsă de activitate, iar acum aceştia îşi caută dreptatea la forurile statutare ale partidului.

Şi să nu uităm că în ceastă lună s-a dat undă verde de la Camera Deputaţilor pentru un proiect despre care mulţi vor schiţa un zâmbet, realizarea Muzeului Locomotivelor din Dej, proiectul deputatului Cornel Itu.

De la mijlocul anului 2017 Clujul are un nou prefect, în persoana lui Aurel Cherecheş, care l-a înlocuit pe veteranul Ioan Vuşcan, cel ce ocupase această funcţie încă din 2012. Cel mai mediatizat moment din activitatea noului prefect a fost schimbul de replici atât verbale cât şi scrise cu preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, pe tema declarării stării de alertă în cazul poluării de la Pata Rât.

PNL Cluj şi-a ales în acest an o nouă conducere unică după fuziunea cu PDL, europarlamentarul Daniel Buda continuând ca preşedinte la organizaţia judeţeană iar Dan Tarcea preluând conducerea organizaţiei municipale. Cei patru parlamentari ai PNL Cluj, Adrian Oros, Marius Nicoară, Florin Stamatian şi Sorin Moldovan, au încercat prin interpelări şi întrebări, dar şi prin conferinţe de presă, să semnaleze anumite derapaje ale puterii şi au cerut rezolvarea unor probleme urgente ale Clujului, dar nu s-au bucurat de sprijinul aleşilor puterii. Liberalii clujeni au depus mai multe amendamente la Buget, prin care au cerut bani pentru centura metropolitană, spitalul regional de urgenţă, extinderea pistei de decolare aterizare şi alte obiective de investiţii ale Clujului, dar ele au picat la vot. Nici amendamentul prin care să fie compensate pierderile de la bugetele administraţiilor locale, nu a avut mai mult succes, municipiul Cluj-Napoca urmând să piardă anual 28 de milioane de euro în urma modificărilor la Codul Fiscal.

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra a ţinut să precizeze că parlamentarii clujeni ai PSD au susţinut  amendamentele aleşilor PNL Cluj pentru obiectivele de investiţii amintite, dar că ele au picat totuşi la vot. La întrebarea ZIUA de CLUJ dacă ei personal au făcut asemenea amendamente la buget pentru centura metropolitană sau spitalul regional, Horia Nasra a răspuns că nu au iniţiat astfel de amendamente, dar că le-au votat pe cele depuse de liberali.

Mai trebuie amintit aici faptul că în acest an europarlamentarul Daniel Buda a adus la Cluj mai mulţi parlamentari din Comisia de Dezvoltare Regională a Parlamentului European, care au vizitat centre de cercetare, obiective turistice, dar și alte proiecte realizate pe fonduri europene din zona Clujului.

Cel mai activ parlamentar de Cluj în acest an a fost deputatul Emanuel Ungureanu de la USR, vicepreşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. Acesta a luat poziţie de nenumărate ori atât în Comisia de specialitate cât şi public despre subfinanţarea unor spitale dar şi despre interesele mai mult sau mai puţin oculte din domeniul medical şi a vorbit şi despre faptul că în Parlament se mimează doar o dezbatere pe împărţirea resurselor bugetare şi că totul este aranjat dinainte între miniştrii şi parlamentarii puterii. Emanuel Ungureanu a cerut public de mai multe ori urgentarea anchetei DIICOT în cazul Mihai Lucan dar şi păstrarea independenţei şi autonomiei Institutului de Urologie şi Transplant din Cluj, care a rămas cu o grea moştenire după perioada Lucan. Interesant este faptul că Emanuel Ungureanu a fost în foarte multe spitale din toată ţara, pentru a vedea în mod direct care sunt condiţiile în care lucrează medicii şi cum sunt sunt trataţi pacienţii. Lipsa medicamentelor şi a altor produse de bază, condiţiile insalubre şi capcanele pentru şobolani, sunt doar câteva dintre realităţile triste din spitalele româneşti, arătate publicului de parlamentarul clujean.

Senatorul USR de Cluj Mihai Goţiu, pe lângă episodul multmediatizat al aţipirii în parlament, a fost un opozant fervent, de multe ori zgomotos, alteori ironic, la adresa puterii, pe teme precum legile justiţiei sau protecţia mediului. Sunt deja celebre polemicile lui cu Călin Popescu Tăriceanu dar şi pancartele de protest şi portavocea din parlament. USR Cluj a pierdut în acest an unul dintre cei trei parlamentari cu care a început mandatul, pe Adrian Dohotaru, care şi-a dat demisia din partid şi a decis că activeze ca independent.