Anul Neamţului. Retrospectiva anului politic 2014 (IV)

Dincolo de orice dubiu, anul politic 2014 a fost anul lui Klaus Iohannis. Trei au fost evenimentele politice majore ale anului: ruperea USL, fuziunea PNL-PDL şi alegerile prezidenţiale. Neamţul a fost pivotul ruperii USL, a semnat, împreună cu Vasile Blaga, certificatul de naştere al noului PNL şi a câştigat bătălia pentru Cotroceni.

Septembrie

În calitate de preşedinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu anunţă demararea celei de-a treia proceduri de demitere a preşedintelui. PSD îl lasă în ofsaid şi nu marşează. Corina Creţu este numită comisar european pentru Politici Regionale. Fără precedent în România, clasa I începe fără abecedare pe băncile elevilor, în schimb, ministrul Educaţiei vrea să permită accesul la facultate fără bacalaureat. Călin Popescu Tăriceanu vine la Cluj şi reuşeşte să disloce primii aleşi locali clujeni în virtutea ordonanţei traseiştilor: consilierul judeţean Valentin Pop (ex-PPDD), viceprimarul PER din Ciucea, cinci consilieri locali de la PPDD şi unul din PNL. Traian Băsescu revine cu „dezvăluirile" despre potenţialii candidaţi la preşedinţie, spunând că printre aceştia s-ar afla un ofiţer acoperit. Tribunalul Bucureşti respinge schimbarea numelui partidului cumpărat de Tăriceanu din PNM în PLR. Teodor Meleşcanu demisionează de la şefia SIE şi se înscrie în cursa spre Cotroceni. Nu mai puţin de 14 concetăţeni au impresia că ar fi buni de preşedinţi şi s-au înscris la Biroul Electoral Central. Parchetul General clasează dosarul de conflict de interese al lui Iohannis, care rămâne, însă, cu dosarul de incompatibilitate, aflat pe rolul instanţei supreme. Explodează dosarul Microsoft, DNA cere avize pentru începerea urmăririi penale împotriva a nu mai puţin de nouă foşti miniştri.

Octombrie

PSD dă prima lovitură în „minimercato": primarul Ion Fărtan din Sânmărtin trece la PSD împreună cu viceprimarul şi alţi şase consilieri locali. Toţi fuseseră membri PNL. Partidul lui Băsescu e a treia formaţiune politică pornită la pescuit traseişti în Cluj. Consilierul judeţean Rareş Rusu trece de la PDL la PMP. Băsescu aruncă bomba: Victor Ponta a fost ofiţer acoperit SIE. „Minciuni", reacţionează Ponta, fără a nega, însă, explicit, că ar fi fost ofiţer acoperit. Două nume grele din PSD: socrul premierului, Ilie Sârbu şi Viorel Hrebenciuc, implicaţi în dosarul retrocedărilor. Fostul ministru al Transporturilor Dan Şova, urmărit penal de DNA pentru trafic de influenţă într-un nou dosar deschis lui Hrebenciuc. Acesta din urmă demisionează din parlament. Dan Şova, Marian Vanghelie şi Sebastian Ghiţă sunt suspendaţi din toate funcţiile deţinute în partid. Motivele sunt destul de neclare.

Noiembrie

Klaus Iohannis câştigă detaşat primul tur al alegerilor prezidenţiale în Noua Zeelandă. În Australia, însă, învingătoare este Monica Macovei. Victor Ponta câştigă primul tur de scrutin la o diferenţă de zece procente de Iohannis. Clasată a treia, la mare distanţă de primii doi, Elena Udrea pare că trăieşte într-o lume paralelă. „Mă bucur că sunt prima pe lista românilor, dacă e să îi dăm la o parte pe cei doi candidaţi care politic nu reprezintă nimic", declară fosta blondă de la Cotroceni. La Cluj-Napoca primul tur se termină cu un protest al ACL pentru blocajele din unele secţii de votare, dar şi cu o bătaie între un PSD-ist şi un fost coleg de partid. În judeţul Cluj Iohannis ia aproape de două ori mai multe voturi decât Ponta, în vreme ce în municipiul Cluj-Napoca neamţul strânge aproape triplul voturilor candidatului PSD. În schimb Ponta se revanşează la Gherla. În rândul celor „cazaţi" la penitenciarul din localitate, Ponta obţine 95%. Încep proteste în toată ţara în urma scandalului votului din diaspora.

Corneliu Vadim Tudor face o alianţă politică cu UNPR şi îşi anunţă susţinerea pentru Ponta în turul doi. Clujul a fost cel mai anti-Ponta judeţ după Covasna şi Harghita. Din cauza lui Vadim, UDMR nu-l mai poate susţine public pe Ponta şi se declară neutru. Neoficial dă semnale tot spre şeful guvernului. Apare încă un aliat „de calibru" pentru Ponta, Dan Diaconescu. Monica Macovei şi Elena Udrea „merg" cu Iohannis. Sondajele comandate de PSD îl dau victorios pe Ponta cu 55% în turul doi. Titus Corlăţean demisionează din fruntea Ministerului de Externe şi e înlocuit de Teodor Meleşcanu. După ce s-au evitat cât au putut, Iohannis şi Ponta participă, în cele din urmă, la două dezbateri improvizate la două televiziuni de ştiri. După ce în primul tur i-a făcut campanie Elenei Udrea, în turul doi de scrutin Emil Boc şi-a amintit din ce partid face parte şi a ieşit în stradă să-l susţină pe Iohannis. Haosul votului din diaspora e la acelaşi nivel. Incapabil să rezolve problema, Meleşcanu va demisiona la rândul său.

România are primul preşedinte ardelean şi primul preşedinte de etnie germană. Clujul e pe locul trei pe ţară la procentele obţinute de Iohannis (73,82%) după Harghita, Sibiu şi Covasna. Odată încheiate alegerile, ACL dispare, înlocuit de noul PNL, după validarea fuziunii PNL-PDL de către instanţa de judecată. Ponta anunţă că n-are de gând să renunţe la funcţia de premier. Al treilea clujean ajunge în guvern, Hegedus Csilla a numită vice premier şi ministru al Culturii. Nu va rezista nici măcar o lună în funcţie, pentru că UDMR va ieşi de la guvernare. Iohannis a obţinut în Cluj-Napoca mai multe voturi decât a adunat Ponta în tot judeţul. Premierul pleacă să-şi lingă rănile în cluburile exclusiviste din Abu Dhabi. Dosarul de incompatibilitate al noului preşedinte va fi judecat de Înalta Curte în 14 ianuarie 2015. Mircea Geoană. Marian Vanghelie şi Dan Şova sunt excluşi din PSD pentru că au îndrăznit că critice conducertea partidului după înfrângere. PSD decide să ţină congres în primăvară. Ponta nu e sigur dacă va mai candida la şefia partidului.

Decembrie

Iohannis se confruntă cu prima nemulţumire a celebrului grup al intelectualilor. Aceştia îi reproşează intenţia de a-l coopta în echipa de consilieri pe Dan Mihalache, fost lacheu al lui Nicolae Văcăroiu şi Adrian Năstase. Ponta decide să dea câte două portofolii formaţiunilor care asigură majoritatea în parlament: UNPR, PC şi PNM (partid neparlamentar, dar cu membri parlamentari). Rămas în şapte parlamentari, PPDD se mulţumeşte cu două funcţii în eşalonul doi. Pentru a nu veni duminica la lucru, parlamentarii întreabă Curtea Constituţională dacă Iohannis n-ar putea depune jurământul în altă zi. Nu ţine. DNA deschide o anchetă pentru scandalul votului din diaspora. Un ieşean înfiinţează Partidul Proştilor. Alin Tişe propune limitarea mandatelor la maxim două pentru aleşii locali şi parlamentari. Victor Ponta îi fură ideea. Liviu Dragnea vrea să taie din puterea baronilor locali şi propune separarea funcţiei politice de cea administrativă în cazul preşedinţilor de consilii judeţene. În replică, baronii propun aceeaşi măsură pentru premier şi vicepremier.

Modalitate ciudată de a-şi restructura guvernul aleasă de Ponta: îşi pune miniştri indezirabili (printre care şi Aurelia Cristea) să-şi anunţe demisiile din funcţii pe facebook. Clujul mai rămîne doar cu Ioan Rus în guvern. Primul scandal în noul PNL Cluj: după ce viceprimarul ex-PDL din Chiuieşti a demisionat din funcţie, primarul şi consilierii proveniţi din vechiul PNL şi-au acordat lor mandatul de viceprimar şi nu unui consilier provenit din PDL, cum era înţelegerea la centru. Daniel Buda cere demisii. Cabinetul Ponta IV primeşte învestitura parlamentului. Ponta renunţă la titlul de doctor. CCR decide: ordonanţa traseismului a fost neconstituţională. Deocamdată nu se ştie ce se va întâmpla cu migratorii din perioada în care era în vigoare. PNL are prima femeie preşedinte din istoria sa. Partea foştilor liberali din BPN o aleg pe Alina Gorghiu drept co-preşedinte al PNL în dauna lui Ludovic Orban. Klaus Iohannis depune jurământul şi îşi intră deplin în atribuţiile de preşedin te al României. Primulo său gest ca preşedinte este să acorde cea mai mare distinţie a ţării, Steaua României, preşedintelui Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici. PNL atacă Legea Bugetului la CCR.