ANALIZĂ România în Air Schengen: „Un succes doar pe jumătate" / „Alternativa ar fi fost catastrofală pentru țara noastră" + Care este reversul medaliei

Aderarea României la Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime este un succes doar pe jumătate, care poate, însă, pune presiune asupra Austriei pe viitor, atrag atenția analiștii contactați de ZIUA de CLUJ.

Intrarea României în Spațiul Schengen, cu frontierele aeriene și maritime, moment mult așteptat și îndelung comentat, s-a petrecut în noaptea de sâmbătă spre duminică, 30/31 martie 2024. În timp ce analiștii politici atrag atenția asupra succesului binemeritat, chiar dacă doar pe jumătate, reprezentanți din sectorul economic insistă asupra reversului medaliei.

Radu Albu-Comănescu, lector la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, vorbește despre jocurile politice atât în plan intern, cât și în plan extern, din spatele "micii victorii" a României.

„Este deocamdată un succes pe jumătate împotriva unei politici neprietenoase față de România, inițiată de Franța în 2010, pe care Parisul încearcă să o răscumpere fără prea mult succes. Austria n-a făcut decât să se servească de realitățile deja existente. Din punct de vedere politic, mai ales într-un an electoral, guvernul și coaliția de guvernare vor deconta beneficiul acestei victorii parțiale, de mult timp meritată de România, și care este totodată un element de motivare în continuarea negocierilor cu guvernul austriac, la rândul lui supus presiunii electorale până în toamna acestui an", spune Radu Albu-Comănescu.

În opinia sa, aderarea riscă să împartă românii în două categorii: cei care se vor bucura de libera circulație pentru că folosesc mai des avionul, făcând parte dintr-o clasă medie și superioară care își permite acest tip de călătorie, și cei care, cu venituri mai reduse și o activitate rutieră crescută, vor continua să simtă consecințele excluderii.

„Diviziunea rămâne un factor care alimentează narațiunea anti-europeană din spațiul public românesc și acuzațiile conform cărora românii sunt tratați pe mai departe ca cetățeni de mâna a doua. Putem recunoaște aici elementele folosite la noi în propaganda rusească împotriva Uniunii Europene. Pentru frontierele maritime, acestea facilitează comerțul pe cale navigabilă, dar la nivelul opiniei publice are un impact redus, pentru că puțini sunt, procentual, românii care își petrec vacanțele în croaziere din care debarcarea va avea loc fără controlul documentelor de identitate.

În suma, ne putem vedea că având deja un picior în ușă, ceea ce, în ultimă instanță - și bine folosit - , poate constitui un element de presiune asupra Vienei în lunile care vin", mai subliniază Radu Albu-Comănescu.

Alternativa ar fi fost catastrofală pentru România

Dacă aderarea la Spațiul Schengen, chiar și doar aerian și maritim, nu ar fi avut loc, cel puțin din punct de vedere simbolic ar fi fost un dezastru pentru țara noastră, consideră Sergiu Mișcoiu, prof. univ. la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj.

„Intrarea României în Spațiul Schengen este fără îndoială o veste bună. Trebuie să ne gândim că alternativa ar fi fost să nu intrăm nici măcar cu spațiul aerian, ceea ce presupune că am fi avut mai multe ore de așteptat în diverse aeroporturi cu terminale diferite față de terminalele pe care le vom accesa de acum înainte și, de asemenea, ar fi însemnat din punct de vedere simbolic o nouă înfrângere catastrofală a României. Una peste alta, este un lucru pozitiv aderarea la Schengen, chiar dacă doar aerian și cu spațiul maritim", spune Sergiu Mișcoiu.

Și el atrage atenția că, în continuare, totul depinde numai de Austria și de cum se va poziționa această țară față de România.

„În schimb, evident că nu depinde total de România ce se va întâmpla în continuare Știm că în toamnă sunt alegeri în Austria și știm deja foarte bine care este intenția partidului de la guvernare condus de cancelarul Karl Nehammer, și anume de a folosi tema migrației ca și o monedă de schimb în jocul politic, încercând să își întărească poziția în calcululele alegerilor care vor veni. Evident că, în ciuda presiunilor care vor exista asupra acestei țări, lucrurile nu se vor decide decât la Viena, nu în altă parte.

Cel mai optimist scenariu este să intrăm în spațiul Schengen și cu zona terestră în circa un an, asta dacă la Summitul UE din decembrie 2024 se va lua decizia formal în urma alegerilor din Austria. Dacă nu, cu siguranță vom mai aștepta și în 2025, pentru că, așa cum am mai spus, lucrurile depind de forțe pe care România nu mai poate să le controleze de aici înainte", mai subliniază Mișcoiu.

Reversul unei victorii parțiale

Paula Rusu, managing partner la Today Workforce, a declarat la ZF Live că se aşteaptă ca, odată ce România va intra în Schengen, o treime sau chiar jumătate din forţa de muncă asiatică prezentă în România să plece în Occident, acolo unde salariile sunt mult mai mari.

„Schengenul va fi un moment interesant. Multe dintre estimările celor care lucrează în piaţa de resurse umane arată ca 30-50% din forţa de muncă asiatică va pleca”, a declarat Paula Rus, conform Mediafax.

Intrarea totală a României în Schengen - deschiderea totală a frontierelor aeriene, terestre şi navale - ar putea însemna plecarea în masă a forţei de muncă venite în ţară din statele din afara UE. Estimările arată că până la 50% dintre angajaţii asiatici din diferite sectoare ar putea părăsi ţara, mai subliniază Paula Rusu.