Ce parlamentari ar fi avut Clujul dacă se alegeau pe “metoda Băsescu”

Dacă alegerile generale uninominale din anul 2008 s-ar fi desfăşurat pe sistemul “cel mai bine clasat în colegiu ia mandatul”, PDL Cluj aproape şi-ar fi dublat numărul de parlamentari.

În 30 noiembrie 2008, la primele alegeri pe colegii uninominale cu compensare - adică cu redistribuirea voturilor rămase neutilizate în funcţie de scorurile partidelor la nivel judeţean, api la nivel naţional, PDL Cluj a obţinut patru mandate de deputaţi (din 10) şi doi senatori (din patru). Numărul de voturi acordate atunci "portocaliilor" îi putea face să domine mult mai categoric scena trimişilor clujeni în parlament dacă sistemul de desemnare a câştigătorilor ar fi fost cel propus de preşedintele Băsescu zilele trecute. PDL ar fi câştigat şapte posturi de deputaţi din 10 şi toate fotoliile de senatori din judeţ.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi la Sulina că pentru anul 2012 ar trebui trecut la votul uninominal necompensat, într-un tur sau două, şeful statului precizând că a redeschis acest subiect în coaliţie. Preşedintele a subliniat că el a fost întotdeauna adeptul votului uninominal "curat, necompensat, în unul sau două tururi". "Cred că pentru 2012 ar trebui să venim pe vot uninominal necompensat, într-un tur sau în două tururi. Dacă la primari s-a trecut la alegerea într-un tur, de ce la parlamentari nu se poate?", a mai spus preşedintele. Traian Băsescu a declarat că este necesară introducerea acestui sistem de vot pentru că România are nevoie de guverne solide, cu maximum două partide în coaliţie. Redistribuirea voturilor din anul 2008 a făcut să fie declaraţi câştigători la Cluj ocupanţi ai locurilor 3 sau 4 în colegiile în care au candidat.

La începutul lunii decembrie 2008, în urma redistribuirii voturilor, Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 13 Cluj a anunţat următoarea atribuire a mandatelor de deputaţi: Colegiul 1 Cluj-Napoca: Mircia Giurgiu (PD-L) - 12.580 de voturi; Colegiul 2 Cluj-Napoca: Daniel Buda (PD-L) - 11.440 de voturi; Colegiul 3 Cluj-Napoca - Petru Călian (PD-L) - 11.249 de voturi; Colegiul 4 Cluj-Napoca: Adrian Gurzău (PD-L) - 11.416 voturi; Colegiul 5 Gherla: Horea Uioreanu (PNL) - 7.900 de voturi; Colegiul 6 Dej: Cornel Itu (PSD) - 6.633 de voturi; Colegiul 7 Câmpia Turzii: Vasile Soporan (PSD) - 5.891 de voturi; Colegiul 8 Turda: Virgil Pop (PNL) - 2.299 de voturi; Colegiul 9 zona montană: Palfi Zoltan (UDMR) - 1.825 de voturi şi Colegiul 10 Huedin: Mate Andras Levente (UDMR) - 6.504 voturi. Conform datelor finale furnizate de Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 13 Cluj, cele patru mandate de senatori au fost repartizate, în urma alegerilor şi a redistribuirii voturilor, astfel: Colegiul 1 Cluj-Napoca: Mihail Hărdău (PD-L) - 24.146 de voturi; Colegiu 2 Cluj-Napoca - Şerban Rădulescu (PD-L) - 23.687 de voturi; Colegiul 3 Dej, Gherla, Câmpia Turzii: Marius Nicoară (PNL) - 17.009 voturi şi Colegiul 4 Turda, Huedin şi zona de munte: Alexandru Cordoş (PSD) - 8.520 de voturi.

În schimb, dacă sistemul de atribuire a mandatelor nu ar fi fost cel prin compensare, ci acela propus de Băsescu, adică în colegiu câştigă cel care a luat cel mai mare număr de voturi, trei deputaţi clujeni nu s-ar mai regăsit printre cei ce aveau să ia drumul Palatului Parlamentului. În aceeaşi situaţie s-ar mai fi aflat şi doi senatori. Astfel, deputatul Vasile Soporan (ales în calitate de membru PSD, actualmente este la UNPR) s-a situat doar pe poziţia secundă în Colegiul 7, Câmpia Turzii, în spatele democrat-liberalului Cristian Haiduc, care ar fi ajuns în parlament cu 6.990 de voturi, faţă de 5.891 de voturi, cât a strâns cel declarat cîştigător.

Nici actualul deputat liberal Virgil Pop - aflat în arest în momentul votului - nu ar fi luat calea capitalei, deoarece s-a situat abia pe poziţia a treia în Colegiul 8 Turda, cu doar 2.299 de voturi, faţă de 7.789 ale democrat-liberalului Vasile Miclăuş (decedat între timp) şi în urma lui Ucu Faur, social-democratul fiind creditat de 4.483 de votanţi din colegiu.

Cea mai spectaculoasă intrare în parlament, între deputaţii clujeni, îi aparţine lui Palfi Zoltan (UDMR), care cu 1.825 de voturi şi-a căpătat porecla de "crăişorul munţilor", sistemul redistribuirii trimiţându-l în parlament drept reprezentant al Colegiului 9, zona moţească. Iată scorurile colegiului 9 în 2008: Minodora Luca (PDL) - 7.177 de voturi, Iosif Zăgrean (PSD) - 2.811 voturi şi Marius Bălaj (PNL) - 2.060 de voturi.

Scrutinul fără redistribuire i-ar fi adus partidului lui Boc toate cele patru fotolii de senatori din Cluj şi doar cele două din colegiile din municipiul Cluj-Napoca. În Colegiul 3, de nord, liberalul Marius Nicoară a plecat în Senat cu 17.009 voturi, în defavoarea lui Gheorghe Benea (PDL), care a obţinut 19.234 de voturi dintre cele peste 65.000 valabil exprimate. În Colegiul 4, de sud, actualul senator Alexandru Cordoş (PSD) s-a calificat de pe poziţia a treia, cu 8.520 de voturi, în urma lui Tudor Ştefănie (PDL) - 23.284 de voturi şi Szedilek Lenke (UDMR) - 10.125 de voturi.

Cine nu ar fi intrat în parlament

Dacă nu ar fi existat redistribuirea voturilor, deputaţii Vasile Soporan, Virgil Pop ş Palfi Zoltan, precum şi senatorii Marius Nicoară şi Alexandru Cordoş nu ar fi luat calea Palatului Parlamentului.

Cine ar fi fost în parlament

Pe sistemul Băsescu, în 2008 ar mai fi intrat în Senat Gheorghe Benea şi Tudor Ştefănie, ambii PDL, iar în Camera Deputaţilor, Cristian Haiduc, Vasile Miclăuş şi Minodora Luca, toţi de la partidul condus de Emil Boc.

 

Cum se redistribuiau voturile în alegerile generale din 2008

Mandatele de parlamentar care nu au fost atribuite automat candidaţilor care obţin cel puţin 50%<1 din numărul de voturi valabil exprimate într-un colegiu uninominal - în cazul Clujului sunt 11 asemenea colegii - au intrat într-un proces în urma căruia, pe baza numărului de voturi pentru fiecare partid la nivel judeţean şi pe ţară, s-a decis cum vor fi împărţite formaţiunilor care au depăşit pragul de 5%. Atât pentru Senat, cât şi pentru Cameră, separat, se calculează coeficientul electoral împărţind numărul de voturi valabil exprimate la numărul de colegii dedicate judeţului. Acest coeficient înseamnă, practic, numărul de voturi necesare unui partid pentru a beneficia de un mandat. Următorul pas este împărţirea numărului de voturi obţinute de fiecare partid la nivel de judeţ la coeficientul electoral, reţinându-se doar partea întreagă a câtului, care înseamnă numărul de mandate repartizate de către Biroul Electoral de Circumscripţie (BEC) în prima etapă. Voturile neutilizate şi cele inferioare câtului electoral, care nu au putut fi repartizate de BEC, se vor repartiza în a doua etapă, la nivel naţional, în funcţie de scorul pe ţară al fiecărui partid.