Teodorovici: "Clujul stă foarte bine la capitolul fonduri europene". Ce pregăteşte Ministerul

Ministerul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, explică, într-un interviu acordat publicaţiei ZIUA de CLUJ, care este situaţia accesării fondurilor europene în România, care este poziţia Clujului în acest domeniu, care sunt priorităţile propuse în următorul exerciţiu financiar, dar şi ce îi aşteaptă pe tinerii dornici să dezvolte afaceri de succes.

Cum stă România la capitolul absorbţiei fondurilor europene, comparativ cu celelalte ţări şi cum se modifică acest coeficient odată cu trecerea anilor?
Eugen Teodorovici: Dacă ne comparăm cu celalalte state membre ale UE, România încă e departe de a le ajunge. Dacă ne comparăm cu ce a fost România în trecut, în 2012 în luna mai când am preluat sistemul de fonduri europene şi procentul de abosrbţie era de 7-8%, astăzi avem 44%, iar la finalul lui 2014 ajungem la peste 50 la sută. Şi automat, cadrul financiar 2007-2013 ar putea să ajungă la minim 80%, deci este un nivel care ne va situa în topul ţărilor care au absorbit bani europeni. Vorbim, aşadar, de o creştere foarte mare, dar, din păcate, nu putem să ajungem la 100% pentru că s-au pierdut foarte mulţi ani. România a pierdut la începutul acestei perioade câţiva ani au fost pierduţi, pentru că România practic nu a existat şi a avut sisteme foarte complicate, a avut finanţările oprite de către Comisie pentru nereguli găsite în sistem şi practic aveam o absorbţie foarte mică. Deci este mult mai lăudabil procentul mare la care am ajuns.

În august 2014, Comisia Europeană (CE) a validat acordul de parteneriat cu România. Cât de important este acest aspect şi cum va schimba activitatea fondurilor europene în ţară?
Eugen Teodorovici: Acordul de parteneriat este documentul de căpătâi, este documentul cadru pe baza căruia orice stat membru finanţează pe următorii 10 ani de zile principalele priorităţi la nivelul său. România a început încă din 2013 acest dialog cu partea comunitară, asta ne-a făcut să luăm o decizie foarte bună, pentru că, iată, am fost în august 2014 al 11-lea stat pentru care Comisia Europeană a aprobat acest document, un document foarte important pentru România, care defineşte foarte clar ce vom finanţa, pe ce zone, pe ce arii de interes naţional. Este foarte important ca România să aibă foarte bine delimitate aceste alocări de bani europeni pentru anumite zone care au pus valoare în economia pe care ne-o dorim cu toţii. Adică nu vom mai finanţa orice de dragul de a finanţa. Finanţăm, ca exemplu, în zona privată să spunem zona de producţie; vom încuraja foarte mult tot ce ţine de producţie, partea de export a ceea ce producem şi mai ales să exportăm în afara spaţiului european, este un exemplu de un mod în care se vor cheltui, de acum, banii europeni.

Cum au fost proiectele dezvoltate în exerciţiul financiar POR 2007-2013? Poata fi catalogat drept o reuşită?
Eugen Teodorovici: Avantajul la POR a fost acela de a folosi structurile regionale, structuri care au fost înfiinţare în 1999, în legea dezvoltării naţionale din acel moment şi ele s-au păstrat; s-a capitalizat expertiza, astfel încât aceste structuri, care sper ca în viitor să devină autorităţi de management, deci practic fiecare ADR (Agenţie de Dezvoltare Regională, n.red.) în viitor va deveni o structură de management, pentru că se vor delega atribuţii în accesarea fondurilor europene. Şi folosirea structurilor regionale a fost un mare avantaje, vedem că POR-ul are un nivel de absorbţie foarte ridicat. Proiectele sunt de toate speţele: de la reabilitări de clădiri istorice, monumete, infrastructură rutieră, pieţe şi multe alte fel de fel de proiecte importante pentru români.

Cum vedeţi următorul exerciţiu financiar? Care sunt priorităţile?
Eugen Teodorovici: Noi vom finanţa, mai ales, acele zone de infrastructură, pentru că România trebuie să inestească, în continuare, în această zonă, că vorbim de transportul feroviar, rutier, pe căi navigabile, că vorbim de zona de mediu, canalizare, deşeuri sau alimentări cu apă, că vorbim de partea de partea de POR dezvoltarea urbană, de la achiziţionarea de tramvaie, autobuze, infrastructura centrelor urbane, şcoli, grădiniţe, creşe, spitale.

Cum stă Clujul la acest capitol al accesării fondurilor europene?
Eugen Teodorovici: Clujul stă foarte bine la acest capitol. Ştim foarte bine că judeţul, ca atare, stă foarte bine mai, are foarte multe proiecte de finanţare europeană. Şi oricum, vă urez succes, pentru că aveţi o experienţă foarte bună şi puternică şi niciodată să nu vă opriţi. Chiar dacă, pe de-o parte, putem spune, de fapt, că oricât ar fi de multe, nu sunt suficiente. Şi ca ţară avem noi 43 de miliarde de euro în următorii zece ani de zile, dar practic să nu uităm că România are mai puţin de 6 miliarde de euro, pentru că negocierea a fost făcută prost la modul la care s-a negociat de către preşedinte la Consiliul European. România, comparativ cu alte state, jumătate din suma pe cap de locuitor. Noi avem 1000 de euro pe cap de locuitor faţă de alte state membre mai mici, Ungaria, Croaţia şi altele, care au primit 2.000 de euro pe cap de locuitor, deci o diferenţă foarte mare. Revenind la ceea ce spuneam despre România, între orice judeţ va fi o competiţie, să fie clar. Şi oricâte finanţări se vor aduce, tot nu vor fi suficiente încât să acopere acele nevoi pe care comunitatea le are, fie că vorbim de infrastructură, transport, reţele de canalizare, deşeuri sau mediu privat.

La Cluj se vorbeşte de construirea unui spital de urgenţă, realizat exclusiv din fonduri europene. Cât de important este acest proiect şi în ce stadiu se află?
Eugen Teodorovici: Finaţăm trei spitale regionale de urgneţă, din care unul la Cluj. Celelalte două se vor face la Iaşi şi la Craiova. Vor fi nişte centre medicale foarte importante, vor acoperi toate zonele. Important este că finanţarea noastră pentru aceste obiective pentru următorul cadru financiar este de 100%. Anul viitor, în 2015, va începe şi construcţia spitalelor. Noi deja pregătim documentaţia, care este una tip şi se va lansa în acelaşi timp în toate cele trei spitale, şi care sperăm că se va organiza licitaţia, se va semneza contractul să înceapă practic lucrarea.

Construirea autostrăzii Sebeş-Turda se ridică la costuri piperate. Vorbim despre aproape 9 milioane de euro pe kilometru, de două-trei ori mai mult față de media europeană. Cum vedeţi această situaţie?
Eugen Teodorovici: Piaţa este cea care trebuie să dea preţul corect. Desigur, statul şi administraţia când lansează un caiet de sarcini estimează valoarea respectivă, pentru că ei au un consultat care face o estimare şi stabileşte un buget estimativ, dar preţul final îl face piaţa. Dacă aici, în schimb, nu au fost suficiente oferte sau dacă toate ofertele au avut un preţ ridicat, asta este o altă chestiune. În cazul în care acele companii să-şi fi dat mâna între ele şi să vină toate cu un preţ foarte ridicat, asta e deja o chestiune care trebuie verificată de o altă structură a statului. Noi, pe fonduri europene, urmăm procesul: asta a fost varianta câştigătoare, pe asta o finanţăm. Într-adevăr, este ciudat faptul că în alte state europene preţul este mult mai scăzut la astfel de lucrări şi în România tot ce facem este la un preţ mult mai ridicat. Dar uşor, uşor, zic eu, că prin o documentaţie de atribuire mult mai bine făcută, o chestiune mult mai clară, în care poţi să vezi care este marja de profit a acelui ofertant, pentru că şi Comisia Europeană chiar impune, trebuie să mergem până la a verifica cât îşi impune ca marjă de profit acea companie şi este un lucru pentru care comisia ne poate face, peste ani de zile, responsabili. Poate aplica şi corecţii financiare, de aia spun că sunt necesare schimbări în acest sens: vom avea documentaţii tip de atribuire şi sper eu că pe viitor ce se va lansa se va lansa tot pe astfel de format, mult mai simplu, să fie un preţ mult mai mic şi o concurenţă mai acerbă.

Proiectele europene în România au pornit mai greu, însă încet, încet, vedem că se pot realiza obiective important cu bani europeni. Cum ar trebui acţionat în viitor pentru a nu mai exista dificultăţi sau blocaje în sistem şi cum poate fi redusă birocraţia?
Eugen Teodorovici: Au fost blocaje în tot sistemul de fonduri europene. Cu aceeaşi abordare pragmatică începută în 2012, trebuie continuată şi chiar intensificată. Eliminarea oricărei cerinţe pe care comisia nu a pus-o în directivă sau în regulamentul fonduriloe europene, să fim cât mai aproape de ce a impus Comisia, să nu mai cerem nimic în plus. Trebuie să eliminăm aceste cerinţe. Vă dau câteva exemple: la privaţii care depun oferte pentru accesarea fondurilor europene nu mai cerem dovada cofinanţării proprii a acelui proiect, ci doar o declaraţie pe proprie răspundere, nu mai cerem să aducă avize de la ONRC, ANAF sau alte instituţii ale statului, noi vom lua acele informaţii din acele zone şi privatul doar se va concentra pe tot ceea ce înseamnă preluarea acelui proiect, nimic altceva. Totul se va întâmpla într-un timp rezonabil, astfel încât să ştie beneficiarul cum să îşi gestioneze banii. Oricum, lucrurile s-au schimbat şi se vor schima în continuare.

"Start-Up România" este un proiect pe care l-aţi demarat de curând. Ce presupune mai exact şi cui i se adresează?
Eugen Teodorovici: Este o iniţiativă foarte frumoasă, chiar unică în România. Este un concept lansat împreună cu domnul ministru Jianu, este finanţat, curios ar spune mulţi, din zona de POSDRU şi se adreseză în special tinerilor. Sunt 150 de milioane de euro alocaţi. 50 de milioane de euro alocate pentru licee, pentru liceeni care se pot juca cu acele idei frumoase, cum îmi place mie să spun, să fie creat acel mediu în şcoală de colaborare cu o instituţie, iar acel tânăr înveţe să îşi susţină ideile, pentru pentru că de multe ori, aceştia se confruntă cu teama sau ruşinea de a îşi susţine părerea. Trebuie să fie învăţaţi să facă asta şi acesta este scopul acestei prime componente. A doua componentă din acest concept este acea de 100 de milioane de euro, care se referă la cei între 18-25 de ani; în cadrul acestei etape se va crea un parteneriat între Universitate şi o structură publică, o instituţie, se crează incubatoare de afaceri unde tinerii vin cu idei. Înainte de toate, tinerii asistă la un curs de antreprenoriat astfel încât ei să poată veni cu idei de afaceri, cu un plan de afaceri propriu, care, dacă va fi selectat va primi 25.000 euro grant.Cam asta înseamnă conceptul „start-up", sub care vom finanţa tot ce înseamnă privat. Mai mult, în fiecare judeţ vom deschide până la finalul acestui an câte un birou de accesare a fondurilor europene, cu scopul de a duce informaţia mai aproape de către beneficiari, la nivel local şi vor avea un concept de oficiu „one stop shop", ceea ce înseamnă că cei din mediu privat vor putea să găsească în acest centru tot ce înseamnă informaţie pentru zona privată. Va fi un instrument estrem de util, care va veni în ajutorul privatului.