Ora de iarnă ne poate afecta sănătatea. Ce se întâmplă în organism în primele zile de la schimbarea orei

Trecerea la ora de iarnă poate influența somnul și ritmul biologic, iar organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la noul program.

Deși este vorba despre o schimbare de doar o oră, organismul, care are un ceas biologic, percepe această modificare, iar echilibrul îi este afectat temporar.

"Deși să dăm ceasul înapoi cu o oră pare o schimbare blândă (față de trecerea la ora de vară sau un decalaj mare de fus orar), mecanismele biologice de adaptare rămân aceleași. Ritmul nostru circadian este ghidat de ceasul biologic central din creier (nucleul suprachiasmatic), care se reglează în funcție de lumina solară și de rutina zilnică. Când schimbăm orarul social, semnalele de foame, somn și alertă apar la ore nealiniate", explică medicul Beatrice Mahler, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acesteia, perturbările ritmului circadian pot persista până la 4 zile, afectând dispoziția, nivelul de stres și capacitatea de concentrare, toate acestea explicând creșterea temporară a erorilor la locul de muncă sau a accidentelor rutiere.

Modificarea ritmului circadian afectează atât metabolismul, cât și digestia.

"În primele zile, viteza de evacuare a stomacului scade, în special la prima masă. Micul dejun consumat la „noua oră” este procesat mai lent. Capacitatea de a metaboliza alimentele este temporar afectată, rezultând valori mai mari ale glicemiei și trigliceridelor după mese. Arderea caloriilor este mai reduse, favorizându-se stocarea energiei, altfel spus creșterea țesutului adipos", explică medicul.

Mai mult, dr. Beatrice Mahler atrage atenția că "schimbarea bruscă a ritmului poate duce la o ușoară creștere a incidenței evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare".

Cu toate acestea, medicul transmite că toate aceste dereglări metabolice sunt complet reversibile.

La un decalaj de doar o oră, simptomele sunt ușoare și sunt depășite complet în 1–3 zile, pe măsură ce ceasul central se resincronizează cu lumina mediului ambiant. Adaptarea lentă fiind prezentă la persoanele cu afecțiuni cronice, când poate dura până la 2 săptămâni.

Pentru a limita efectele schimbării orei, dr. Beatrice Mahler recomandă păstrarea unor ore constante de culcare şi trezire, inclusiv în condiţiile în care trecerea la ora de iarnă oferă aparent o oră suplimentară de somn.

"Rutină constantă: Păstrează ore stabile de culcare şi trezire, chiar dacă ai câştigat o oră în plus de somn, iar schimbarea este necesară în context social, să o realizaţi treptat. Expunere la lumina naturală dimineaţa, pentru că lumina soarelui este principalul semnal de reglare a ceasului biologic. Aşa că ieşi la aer sau stai lângă fereastră la prima oră a zilei. Mese mai uşoare dimineaţa, mai ales în primele 2-3 zile, pentru a nu suprasolicita o digestie deja încetinită", recomandă medicul.

România a trecut în noaptea dinspre 24 spre 25 octombrie la ora de iarnă, ceea ce înseamnă că ceasurile au fost date în urmă cu 60 de minute.