Vasile Puşcaş: "Lumea post-criză va arăta total diferit"

Banca Transilvania şi Universitatea "Babeş-Bolyai" organizează în perioada 8-9 octombrie conferinţa internaţională „Globalization and the New Economies", având ca vorbitori diplomaţi britanici de top, reprezentanţi ai unor bănci internaţionale şi ai unor instituţii şi companii din România. Printre participanţi se mai numără Martin Harris, ambasadorul Regatului Unita la Bucureşti, Peter Jenkins, fost diplomat; Anthony Brenton, Michael Arthur, Peter Collecott - foşti ambasadori ai Marii Britanii în Rusia, Germania şi Brazilia; Ömer Tetik - director general al BT; Peter Franklin - reprezentant al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; Vasile Puşcaş - director al Institutului de Cercetări Europene, fost negociator şef al României cu Uniunea Europeană şi senior adviser al Băncii Transilvania. În cadrul conferinţei a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa profesorului Alberto Gasparini, de la Universitatea din Trieste.

De la ce a pornit ideea conferinţei la care au venit atâtea nume „grele"?
Lumea post-criză va arăta total diferit de ceea ce a fost lumea înainte de criză. Unii spun că s-a terminat criza, alţii - că încă nu. Cert este că că vor exista efecte şi consecinţe ale crizei pe durată lungă. Unul dintre elementele definitorii, care au dat calitate structurală crizei, este exact globalizarea. Nu mai vorbim de o criză mondială ci spunem că a fost o criză structurală globală. Iar aceasta înseamnă că, prin relaţiile de interdependenţă care caracterizează lumea globală, anumite manifestări ale crizei au fost gestionate pentru a fi rezolvate, însă au apărut altele.

Iar Europa este exemplul cel mai concludent...
Europa este poate cel mai bun caz de studiu, din păcate pentru noi, că suntem aici. Mi-aş fi dorit ca Europa să fi fost un caz fericit de studiu. Revenind la conferinţă: am vrut să facem din acest eveniment în primul rând o întâlnire nu doar a mediului academic şi a studenţilor, ci şi a mediului de afaceri, a mediei, cu o categorie de oameni care, indiscutabil, vor da calitate epocii post-criză. Este vorba despre oamenii care se vor remarca prin educaţie, instrucţie şi experienţă. Mare majoritate a celor din Marea Britanie care au venit la conferinţa noastră sunt educaţi la Oxford, Cambrige ori la mari şi vestite universităţi americane. Apoi: au fost instruiţi în nişte domenii care ai fi tentat să spui că nu au tangenţă cu ceea ce s-a întâmplat, dar iată, de fapt, că şcoala, educaţia şi intrucţia a fost atât de aplicată, încât ei au îndeplinit nişte poziţii publice şi private care le-au dat o experienţă extraordinară. De unde reiese şi expertiza, din combinarea acestora trei: a educaţiei, instrucţieie şi experienţei.

Cum trebuie să fim pregătiţi pentru această perioadă post-criză?
Am dorit ca nu doar populaţia Clujului, nu doar mediul de la noi, să înceapă să gândească lumea post-criză, să se poziţioneze. Dacă vă uitaţi la tematica acestei conferinţe, principalii termeni sunt piaţă, sistem financiar, sistem bancar, inegalităţi sociale, efecte, consecinţe. Sunt lucruri care interesează pe oamenii de afaceri în primul rând, dar ne interesează pe toţi, pentru că dacă nu dăm drumul la afaceri ori dacă nu se pornesc afacerile nu vor fi locuri de muncă, şi atunci nu vor fi standarde de viaţă ridicate. Banca Transilvania a înţeles că este impoartant ca nu numai ea să se repoziţioneze, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, dar şi actualii şi potenţialii clienţi să se repoziţioneze într-o piaţă care este indiscutabil globală nu doar pentru corporaţii, dar şi pentru intreprinderile mici şi mijlocii şi chiar şi pentru microintreprinderi. Scopul conferinţei este educaţional, instructiv şi în acelaţi timp practic, economic şi de piaţă.

De ce au fost interesaţi participanţii în prima zi a conferinţei?
Una dintre întrebările frecvente pe care le-am primit din partea participanţilor la conferinţă a fost „ce domenii credeţi că va avea România pregătite pentru competitivitate globală, ce arii ale domeniilor industriilor, comerţului, serviciilor ar fi potrivite să venim să investim?". Din păcate, la nivelul guvernelor există strategii, dar sunt păstrate în rafturi. Strategia de competititvitate a României este mai degrabă birocratică, aşa că aş spune că România are potenţial, are resurse, are şi nevoie să pătrundă pe pieţe, numai că preocupările administraţiei, ale politicienilor, sunt de cu totul altă natură. Constat o disonanţă între preocupările altora de pe continent şi ale noastre. Urmarea este o evoluţie de tip conjunctural şi menţinerea nostră într-o zonă de subdezvoltare.