Măsuri împotriva extremiştilor maghiari: primele persoane declarate indezirabile în România

Măsuri împotriva extremiştilor maghiari: primele persoane declarate indezirabile în România
Ministerul de Interne a anunţat măsuri împotriva extremiştilor maghiari.

Patru cetăţeni ungari, printre care doi membri Jobbik, unul fiind Szavay Istvan, au interdicţie de a intra în România timp de un an, a anunţat luni seară purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

Cei patru sunt Tyirityán Zsolt - membru al organizației "Oastea Haiducilor", Zagyva Gyorgy Gyula - membru Jobbik şi al Mişcării de Tineret din cele 64 de Comitate HVIM, Szavay Istvan - membru Jobbik şi Mikola Bela - membru al organizației "Noua Gardă Ungară", față de care organele competente au sesizat Curtea de Apel București, în vederea declarării acestuia ca indezirabil,a precizat Dajbog.

Szavay Istvan este deputat în Parlamentul ungar.

"Referitor la aceste persoane există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activităţi de natură naţionalist-extremistă, ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României", a mai spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Interdicţia dată celor patru a fost dispusă "cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României", a mai spus Dajbog.

Monica Dajbog a subliniat că interdicţia a fost dată în urma unor "activităţi specifice de evaluare a riscurilor la adresa ordinii publice şi a securităţi naționale, în conformitate cu dispoziţiile legale".

"Prevederile legale în baza cărora au fost realizate aceste activități sunt: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102 din 14 iulie 2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată; Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, cu respectarea legislației comunitare relevante, respectiv Directiva 38/2004/CE privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, precum şi Regulamentul 562/2006 de instituire a unui Cod Comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane - Codul Frontierelor Schengen", a mai precizat oficialul MAI.

Dajbog a mai anunţat că instituțiile abilitate au în atenție "și alte persoane care desfășoară în mod sistematic, pe teritoriul României, astfel de acțiuni care contravin normelor comunitare și legislației naționale în materie".

"Autoritățile române sunt hotărâte să aplice cu fermitate legislația în vigoare în toate cazurile în care cetățenii altor state, prin declarații publice sau orice alte acțiuni desfășurate pe teritoriul României, încalcă în mod direct sau instigă la nerespectarea Constituției și a legilor țării", a mai spus ea.

Purtătorul de cuvânt al MAI anunţa vineri, înainte de manifestanţiile prilejuite de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, că autorităţile române au decis nepermiterea intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili.

"În urma activităţii de evaluare a riscului la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale a legislaţiei comunitare, autorităţile române competente au luat decizia instituirii unor măsuri preventive în vederea preîntâmpinării unor evenimente de natură a afecta ordinea publică şi securitatea naţională. Astfel, au fost instituite măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României şi s-a solicitat instanţei competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetăţeni ungari, care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor şi Jobbik", a declarat atunci Monica Dajbog.

Despre aceştia, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI, s-a stabilit "cu certitudine că sunt implicaţi în activităţi de natură a justifica măsurile dispuse în condiţiile legii".

"La acest moment, suntem într-o procedură de informare a autorităţilor ungare, pentru a avea certitudinea că şi persoanele vizate sunt informate", a mai spus Monica Dajbog.

Referitor la preşedintele Jobbik, Vona Gabor, purtătorul de cuvânt al MAI a spus că nu poate furniza informaţii, pentru că pe rolul Ministerului Public se află, în faza implementării, o cauză penală.

Tot vineri, după anunţul făcut de Dajbog, DIICOT a informat că are pe rol un dosar în care mai multe persoane sunt cercetate pentru "acțiuni împotriva ordinii constituționale", prin declarații cu caracter revizionist și separatist, surse judiciare precizând, pentru MEDIAFAX, că în cauză sunt vizaţi cetăţeni ungari.

"Pe rolul Serviciului de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului se află în curs de soluționare un dosar penal în care se efectuează cercetări față de mai multe persoane, sub aspectul acuzației privind săvârșirea infracțiunii de 'acțiuni împotriva ordinii constituționale' prevăzute de art. 397 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal", s-a arătat într-un comunicat remis de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că persoanele vizate în acest dosar sunt cetăţeni ungari.

În cauză, a precizat DIICOT, există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2013-2014, pe teritoriul României, cu ocazia mai multor manifestări ce au vizat promovarea Alianței Tinerilor de Dreapta - Mișcarea pentru o Ungarie mai bună, au fost făcute declarații cu caracter revizionist și separatist, contrare ordinii constituționale.

După anunţul MAI de vineri, candidatul din Târgu Mureş de pe lista Jobbik la alegerile din Ungaria, Kisgyorgy Levente, a afirmat că, din câte ştie el, măsura de interzicere a intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni nu este permisă de "legile UE" şi spune că se poate declanşa un "scandal internaţional".

Preşedintele Traian Băsescu le-a transmis, în 13 martie, un mesaj politicienilor maghiari care se anunţă în număr mare în România în următoarele zile, că "oricine poate fi cu uşurinţă expulzat în plin sejur de pe teritoriul României, dacă nu respectă legile şi Constituţia".

Şeful statului i-a avertizat pe politicienii maghiari "să aibă în vedere că statul român nu va tolera mesaje care să contravină Constituţiei României".

"Obiectivul nostru este că oamenii politici maghiari să nu utilizeze perioadele de campanie electorală pentru a face declaraţii care contravin Constituţiei României, statului de drept şi comportamentului unui oaspete pe teritoriul altor ţări", a mai spus Traian Băsescu.

Preşedintele i-a transmis un mesaj şi liderului Jobbik, Vona Gabor: "Să fie convins domnul preşedinte al Jobbik că îi ştim foarte bine activitatea politică".

Tot Traian Băsescu declara, la 11 martie, că cere Guvernului şi Parlamentului emiterea unui act normativ prin care să se interzică prezenţa membrilor partidului Jobbik în România, pe care l-a catalogat drept "extremist".

"Cred că e timpul să punem capăt acţiunilor acestui partid pe teritoriul României, şi cer public Guvernului şi Parlamentului să se emită act normativ prin care prezenţa pe teritoriul României a membrilor şi liderilor acestui partid să fie interzisă. Este un partid extremist", a spus Băsescu.

Ministerul de Interne îl poate declara miercuri pe liderul Jobbik drept persoană indezirabilă pe teritoriul României dacă preşedintele Traian Băsescu, ca şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, avizează procedura, declara premierul Victor Ponta.

El preciza că ministerul a elaborat de marţi dimineaţa documentaţia în acest sens, dar preşedintele, având informaţii despre ce se întâmplă la nivelul Guvernului, a vrut să "fure caimacul".

În 10 martie, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor ucişi în 1854, organizată la Târgu Mureş, CNS cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, dar şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. Participanţii au ascultat discursuri timp de aproximativ trei ore şi jumătate, în faţa Monumentului Secuilor Martiri, după care preşedintele CNS i-a îndemnat pe manifestanţi să se deplaseze pe trotuar spre centrul oraşului. Participanţii au pornit în marş strigând "Hungaria", "Să piară Trianonul" şi "Autonomia".

În timpul manifestaţiei, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizaţiei "64 de Comitate" (HVIM), veniţi din Ungaria, s-au certat şi îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.

Străinii care prezintă un pericol pentru ordinea publică din România pot fi opriţi de autorităţile de frontieră să intre pe teritoriul ţării, se arată în OUG 194/2002, care reglementează regimul străinilor în România.

 

Etichete
Comenteaza