Cum vrea Comisia Europeană să ajute România să absoarbă banii europeni

Comisia Europeană a propus măsuri pentru a ajuta țările afectate de criză să utilizeze fondurile Uniunii Europene; două ţări se bucură mai mult de aceste măsuri, Slovacia şi România.

Măsurile ar ajuta aceste state membre să găsească soluții la problema șomajului în rândul tinerilor, să sprijine întreprinderile mici și mijlocii și să finanțeze proiecte majore de infrastructură. În absența măsurilor propuse, investițiile din cadrul politicii de coeziune pentru creștere ar putea fi pierdute din cauza lipsei de timp pentru cheltuirea banilor sau din cauza dificultății de a găsi cofinanțatori la nivel național și în sectorul privat în climatul economic actual. Propunerea, determinată de cererile primite din partea guvernelor naționale și din partea Consiliului European, va fi trimisă Parlamentului European și Consiliului de Miniștri al UE în vederea adoptării.

Prima măsură ar contribui la mobilizarea a aproximativ 500 de milioane de euro de investiții pentru încurajarea creșterii mai rapide în Grecia, Cipru și Portugalia. Aceasta ar majora contribuția UE de investiții în favoarea politicii de coeziune și ar permite o contribuție națională mai redusă. Acest lucru ar putea prelungi cu încă doi ani un acord privind cofinanțarea din decembrie 2011, ceea ce ar ușura și presiunea asupra bugetelor naționale fără a implica fonduri noi de la UE.

Cea de-a doua măsură propusă ar oferi României și Slovaciei mai mult timp pentru a cheltui fondurile disponibile prin intermediul politicii de coeziune. Ea ar permite o mai bună selecție și implementare a proiectelor strategice - de exemplu, pentru a stimula competitivitatea IMM-urilor și crearea de locuri de muncă pentru tineri.

„Comisia Europeană este gata să dea dovadă de solidaritate și flexibilitate față de cei afectați grav de criză, astfel încât aceștia să poată reveni pe calea creșterii economice", spune comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn.. Politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente ale Uniunii Europene pentru a realiza acest lucru. Măsurile specifice pe care le-am adoptat astăzi vor ajuta aceste țări să utilizeze atât de necesarele investiții: pentru a crea locuri de muncă sustenabile sprijinind întreprinderile mici și mijlocii și ajutându-le să obțină finanțare, pentru a ajuta tinerii să se reintegreze pe piața muncii și pentru a încuraja inovarea și cercetarea. Aceste măsuri nu vor fi doar în beneficiul țărilor implicate, ci și pentru Europa în ansamblul ei. Însă, ar trebui să adaug că, deși prezenta propunere oferă spațiu de manevră, ea nu poate înlocui reformele și măsurile de accelerare în ceea ce privește utilizarea fondurilor".

„Circumstanțele excepționale care ne-au determinat să mărim proporția de cheltuieli a UE aferente politicii de coeziune în așa-numitele țări care fac parte din program sunt, din păcate, încă de actualitate", adaugă şi László Andor, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune. "Măsura a avut succes în ceea ce privește direcționarea fondurilor UE către investițiile care promovează creșterea economică și avem motive întemeiate să o prelungim. În ceea ce privește România și Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două țări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-și consolida eforturile de reformare și de investiție".

Măsura inițială de „suplimentare", adoptată în 2011, a înregistrat o creștere temporară a cofinanțării UE de până la 10 puncte procentuale până la sfârșitul anului 2013, realizată la cerere pentru țările afectate cel mai puternic de criză, cum ar fi Irlanda, Ungaria, Letonia, Grecia, Portugalia și România.

Măsura nu reprezintă o nouă finanțare, ci permite o utilizare mai ușoară a fondurilor deja alocate în cadrul politicii de coeziune a UE. Contribuția UE ar crește până la o valoare maximă de 95 %, reducând astfel cerința de cofinanțare națională la doar 5 %. În mod concret, aceasta ar corespunde la aproximativ 500 de milioane de euro în 2014 cu aproximativ 400 de milioane de euro pentru Grecia, 100 de milioane EUR pentru Portugalia și 20 de milioane EUR pentru Cipru (se așteaptă ca aceste trei țări să beneficieze de un ajutor financiar în cadrul unui program de ajustare macroeconomică în 2014).

A doua măsură în cadrul acestei propuneri răspunde la solicitarea privind viitorul buget al UE pe care Consiliul European din februarie a adresat-o Comisiei, de a explora modalitățile în care România și Slovacia ar putea utiliza mai ușor fondurile UE.

Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcție de țară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula „N+2 sau N+3", N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată și se întoarce la bugetul total al UE.

Propunerea Comisiei extinde regula N+3 pentru România și Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013. Ea oferă acestora o mai mare libertate de a cheltui și de a solicita fonduri de la UE, reducând riscul de pierdere a fondurilor.