Tradiții și obiceiuri în noaptea Sfântului Andrei, ocrotitorul României

Tradiții și obiceiuri în noaptea Sfântului Andrei, ocrotitorul României
| Foto: Unsplash.com

Există o multitudine de obiceiuri și superstiții legate de Sfântul Andrei. În popor, noaptea de Sfântul Andrei este însoțită de spiritele care ies în lume și lupi care vorbesc cu grai omenesc, de asemenea seara Sfântului Andrei reprezintă un prilej potrivit pentru a-ți afla ursitul. Vezi care sunt cele mai cunoscute tradiții și superstiții de Sfântul Andrei!

Cine a fost Sfântul Andrei, ocrotitorul României

Sfântul Andrei, deși era iudeu de neam, a propovăduit într-o parte a pământului românesc, la strămoșii noștri geto-daci, în teritoriile situate pe țărmul apusean al Mării Negre, cunoscut și ca Pontul Euxin. Sfântul Apostol Andrei a fost propovăduitorul Evangheliei în Sciția Mică, acesta fiind numele sub care a fost cunoscut în antichitate, actualul teritoriu al Dobrogei și Cadrilaterului.

„Sfântul Andrei, "cel întâi chemat" la apostolie era frate al lui Simon Petru, care s-a numărat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Betsaida, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii), din provincia Galileea, în nordul Țării Sfinte. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Amândoi s-au numărat printre "ucenicii" Sfântului Ioan Botezătorul, ascultând timp îndelungat predicile acestuia in pustiul Iordanului, cu îndemnuri la pocăința si cu proorocia despre venirea lui Mesia,” preluat de pe crestinortodox.ro.

Tradiții de Sfântul Andrei, o noapte pentru vrăji și farmece

Noaptea Sfântului Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji şi farmece. Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline şi le toarnă într-o farfurie, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apa din farfurie. Dacă va mai rămâne pe fundul farfuriei apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc,  dimpotrivă, dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărita. În noaptea de Sfântul Andrei, că să-şi viziteze ursitul, fata îşi pune sub cap 41 de boabe de grâu şi dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita.

Unele fete îşi pregătesc turtă, pentru ea aducând apă cu gura. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turta (făină şi sare) sunt măsurate cu o coajă de nuca. După ce au fost coapte pe vatră, fetele îşi mănâncă turtitele preparate, convinse fiind că ursiții vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea. Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un căţel de usturoi. Dus acasă, colacul este aşezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămâna. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata va cunoaşte că va fi cu noroc. Dacă nu răsare,  se întristează şi spune că va fi lipsită de noroc.

Unele fete merg în această noapte la fântână, aprind acolo o lumânare de la Paşti şi o afundă cu ajutorul găleţii. Când faţa apei este luminată bine, fata zice: Sfinte Andrei, Scoate-i chipul în faţă apei, Că în vis să-l visez, C-aievea să-l văz!” Atunci apa din fântână se face tulbure, iar fata vede în reflexia apei chipul ursitului său, potrivit libertatea.ro.

Ieșirea strigoilor

În credința populară, pe 29 noiembrie, în noaptea de Sfântul Andrei ies și strigoii. Potrivit legendelor, strigoii sunt în mitologia românească, sufletele rele ale morților, care ies noaptea din mormânt. Aceste spirite, nu au ajuns în împărăția cerească după înmormântare sau au refuzat să revină acolo. Potrivit superstițiilor strigoii pot lua viața rudelor apropiate sau aduc boli familiei din care au plecat. Strămoșii noștri daci considerau strigoii drept o reprezentare a răului, niște spirite a căror fapte nu au fost demne de intrare în „Împărăția lui Zamolxis”. În Ardeal și în alte părți apusene ale Munteniei, strigoiul era cunoscut mai multe sub denumirea de „moroiul”.

Comenteaza