Foto Strada istorică fără nume şi fără număr din Cluj

Cam la mijlocul străzii Bariţiu (Malom utca) se deschide o uliţă spre Someş care n-are nume iar clădirile – precum casa Tranzit – “aparţin” de Bariţiu. Deşi fără nume şi fără case cu numere, strada are o istorie interesantă.

La capătul actualei străzi Roosevelt (Víz utca, strada Apei) s-a aflat o poartă pe zidul cetăţii medievale care dădea la zona mlăştinoasă din care s-a format parcul Central (Sétatér). În cronicile locale este menţionat un podeţ luat de ape în 1631, aflat în faţa dealului Kőmál (Cetăţuie) – probabil exact în locul în care s-a construit în 1735, la ordinul comandantului trupelor austriece din Ardeal, Wallis Ferenc un podeţ acoperit care deservea soldaţii staţionaţi în fortul de pe deal şi asigura accesul în oraş. Fiind folosit de nemţi, s-a numit Podeţul Nemţilor (Németek Pallója). A fost luat de mai multe ori de ape, cel puţin în 1772 şi 1801 când a fost reconstruit în forma păstrată până în 1924, când de Crăciun a fost distrus definitiv de gheaţa de pe Someş.

Podeţul s-a aflat exact la capătul străzii fără nume, unde este astăzi stâlpul de înaltă tensiune peste Someş: uliţa s-a format pentru a asigura accesul la podeţ chiar şi după construcţia clădirilor şi formarea străzii Bariţiu de azi. Singurul nume păstrat în documente este cel de “uliţa podeţului nemţilor” care apare doar o singură dată într-un articol de ziar din 1880 când a fost inundată de apele Someşului.

În 1921 asociaţia industriaşilor evrei “Poalé Cedek” a construit lângă podeţ o sinagogă frecventată de muncitori evrei până în 1974. Deşi a fost avariată de inundaţii în 1921, de către studenţi antisemiţi în 1927 şi de lipsa de grijă după 1974, clădirea a supravieţuit şi a fost restaurată în 1997: astăzi este cunoscută sub numele de casa Tranzit, un spaţiu cultural şi de expoziţii.

La primăria Clujului există un proiect în cadrul re-amenajării Cetăţuii, care propune reconstrucţia podeţului nemţilor, asigurând un acces facil dinspre centru şi parcul Caragiale spre Cetăţuie, ca un fel de contrapunct la scară mică pentru Parcul Central şi podul Elisabeta. Dacă se va realiza, ar reabilita şi singura stradă fără nume din Cluj.

(sursa - Amintiri din vechiul Cluj)