Specialist despre obiectul preistoric neidentificat din depozitele muzeului de istorie: "aparţine unui robot primitiv" VIDEO

„Talpa de OZN", obiectul neidentificat uitat decenii la rândul în depozitele Muzeului de Istorie din Cluj şi scoasă la lumină anul trecut, despre care nimeni nu ştie de unde vine şi ce funcţie are, rămâne învăluit în mister: istoricii au expus-o în speranţa că va fi cercetat de specialişti, dar aceştia nu s-au înghesuit să-l verifice şi nici nu există prospecte că cineva şi-ar lua acest angajament în viitorul apropiat.

Obiectul a fost expus toată vara şi toamna în vitrinele Muzeului de Istorie pentru a fi admirat de public şi cercetat de specialişti. O dată cu închiderea expoziţiei „Wunderkammer" - pe care muzeul a popularizat-o în toată ţara, în speranţa că vor veni să vadă misticele obiecte şi specialişti din alte regiuni - „talpa de OZN", aşa cum e cunoscut obiectul trapezoidal din aluminiu, a luat calea depozitului - nu înainte ca un jurnalist german să ceară câteva mostre pentru analize suplimentare ale compoziţiei, care însă nu au fost concludente: au confirmat în mare parte componenţa analizelor mai vechi - cu mici diferenţe, de exemplu la proporţia de staniu.

„Nu a venit niciun specialist, absolut nici unul", spune purtătorul de cuvânt al Muzeului de Istorie Sanda Man. „Mă aşteptam la asta, entuziasmul a fost mare dar din partea publicului".

„Ceea ce ştim noi este că a fost descoperit întâmplător, a ajuns la muzeul din Aiud, apoi la muzeul nostru", spune un muzeograf pentru ziuadecj.ro. „A fost cercetat, studiat şi trimis la analize în mai multe ocazii, însă ne este foarte greu să ne pronunţăm asupra originii sau funcţionalităţii sale, în primul rând pentru că nu este un obiect istoric propriu-zis. Ne lipseşte contextul şi alte date care l-ar putea apropia de un artefact arheologic cu care suntem noi obişnuiţi, şi în al doilea rând sunt multe lucruri neclare în istoria acestui obiect; nu cred că vom putea ajunge vreodată la o concluzie clară".

Gheorghe Lazarovici este, în acest moment, cea mai în temă persoană care poate vorbi în cunoştinţă de cauză despre originea şi componenţa acestui obiect despre care nimeni, nici la 40 de ani de la descoperire, nu are certitudini. ziuadecj.ro l-a întrebat care îi este opinia referitor la originea acestui obiect - de exemplu s-a vehiculat ipoteza că acest obiect ar proveni de la un avion din al doilea război mondial şi că a căzut pur şi simplu în mlaştină, înainte de a fi descoperit. E o variantă corectă? „Problema apartenenţei la un obiect din zilele noastre le-au contrazis specialiştii de la Institul Politehnic din Cluj, membrii Catedrei de Maşini-Unelte care şi-au exprimat opiniile către un coleg de al lor, inginerul Pâslă, din păcate decedat, care a dus piesa colegilor săi care şi-au dat părerea ca specialişti în domeniu; analizele fizico-chimice au lansat ipoteza că piesa este formată dintr-un aluminiu foarte pur şi moale, deşi avea în compoziţie siliciu, ceea ce ar fi dat un aluminiu dur, rezistent, nu moale cum spuneau inginerii. Aici ar trebui să îşi expună opiniile specialişti în domeniu", explică Lazarovici.

În plus, spune el, tot de la fizicieni şi chimişti din Cluj a provenit şi ipoteza că de la descoperirea aluminiului electrolitic nu ar fi existat timp suficient pentru formarea oxidului depus pe piesa de aluminiu. „O altă opinie a lor sau a noastră, nu ştiu exact, a fost aceea că urmele de pe suprafaţa piesei arată că au avut loc procese de eroziune chimică destul de mari", spune el. „Noi credem că acelea ar putea fi cauzate de dizolvarea siliciului sau a unor silicaţi din structura chimică a piesei. Pentru a lămuri această ipoteză ar fi necesare analize metalografice în planuri diferite pentru a vedea microstructura piesei condiţiile de prelucrare, care să fie interpretate de specialiştii din domeniu".

L-am întrebat pe Lazarovici care crede el că e cea mai pertinentă explicaţie privind provenienţa acestei „tălpi de OZN". „După formă piesa pare să aparţină unui robot primitiv", explică el, „a cărui deplasare s-ar baza pe centru de greutate, ceea ce nu ar ţine cont cu calităţile piesei, prelucrată cu tehnologii superioare de realizare, pentru că era necesar un aluminiu moale care ar permite obiectului aderenţa la o suprafaţă cu multe roci ca urmare a eroziunii".

Un jurnalist neamţ, Lars Fischinger, a cerut mostre din piesă pentru a le face o analiză a componenţei metalului - cele mai recente analize datează din toamnă, dar nu diferă fundamental de cele realizate anterior. Ziuadecj.ro a încercat să-l contacteze pe jurnalist pentru a-i cere amănunte despre motivele pentru care a cerut aceste noi analize, dar insistenţele au rămas fără răspuns.

Ce este „talpa de OZN"

Obiectul ale cărui origine şi funcţionalitate rămân necunoscute şi acum a fost descoperită în 1970 într-o carieră de nisip de lângă Aiud, pe malul râului Mureşului, la o adâncime de 10 metri, unde muncitorii care au descoperit-o au mai găsit oase fosilizate care ar fi aparţinut unui rinocer lânos. A fost predat specialiştilor de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei Nicolae Vlassa şi Gheorghe Lazarovici, care au trimis mostre pentru analiză atât la Institutul Politehnic cât şi la Centrul de Cercetări pentru Metale Radioactive de la Măgurele, lângă Bucureşti. În urma a două buletine de analiză din 1975, rezultă că obiectul a fost turnat dintr-un aliaj având în compoziţie 74,17 % aluminiu, 4,62 % cupru, 1,81 % zinc, 0,33 % staniu, 0,20 % zirconiu, 0,11 % plumb, 0,11 % cadmiu, dar acesta ar conţine şi concentraţii mai mici de nichel, cobalt, bismut, argint, precum şi urme de galiu şi siliciu.

Obiectul metalic cântăreşte 2,3 kg, are dimensiuni de 20,5x12,5x6,8 centimetri, are formă trapezoidaiă cu două braţe posterioare şi două perforaţii circulare care comunică între ele.