Sătenii din Mărișel țin tradițiile în viață! Grupul „Mărișana”, mândria Apusenilor

Sătenii din Mărișel țin tradițiile în viață! Grupul „Mărișana”, mândria Apusenilor
| Foto: apuseni.info

În zona de munte a județului Cluj, la Mărișel, se păstrează „colindatul de ceată bărbătească”, inclus în anul 2014 în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, acesta fiind singurul obicei românesc din perioada Sărbătorilor de iarnă înscris pe această listă.

Conducătorul cetei de colindători, numit taroste sau grăitor, este ales după mai multe criterii, printre care experiența și abilitățile de conducător. Acesta are rolul de a veghea la buna comportare a tinerilor din ceată pe toată perioada sărbătorilor, de a organiza repetiţiile pentru colinde, să vorbească în numele cetei, să „grăiască” sau să „alduiască” colacul și să organizeze jocul.

Obiceiul a fost reconstituit de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, care a realizat un film documentar-etnografic, cu implicarea Grupului tradițional „Mărișana” din Mărișel, a autorităților locale și a parohiei ortodoxe, scrie apuseni.info.

La Mărișel, cetele de colindători, alcătuite din câte opt-zece tineri, se formează la începutul Postului Crăciunului, în fiecare cătun în parte. Tot atunci, fiecare ceată îşi alege un conducător. Numit taroste, acesta este ales după mai multe criterii, printre care experiența și abilitățile de lider.

Tarostele are rolul de a veghea la buna comportare a tinerilor din ceată, pe toată perioada sărbătorilor, de a organiza repetiţiile pentru colinde, să vorbească în numele cetei, să „grăiască” sau să „alduiască” colacul și să organizeze jocul. Pe lângă grăitor, se alege și o persoană denumită cal, care poartă în desagi produsele primite, ca cinste, de la gazdele colindate.

Pentru a învăţa colinzile, junii se întâlnesc periodic la casa tarostelui. Apoi, în ajunul Crăciunului, se îmbracă în port popular, iar peste umărul drept îşi aşează, în diagonală, o eşarfă tricoloră. La Mărișel, junii poartă căciulă din blană de miel, care, pe partea dreaptă, are prinsă „pana de jun”, compusă dintr-o crenguţă de brad, o pană de păun, un fir de busuioc, un spic de grâu şi o paglică tricoloră. „Această pană simbolizează puterea, bărbăţia, frumuseţea, norocul și bogăţia”, aflăm de la profesorul Ioan Mariș, coordonarorul Grupului tradițional „Mărișana” din localitate.

După amiază, junii se adună la Casa conacului, unde se întâlnesc cu tarostele, calul şi muzicanţii. Casa conacului este o gospodărie cu şură mare, sau un alt spaţiu unde poate fi organizat jocul satului, denumit aici „conac”. „Conacul” se organizează în a treia şi a patra zi de Crăciun şi aici participă toţi sătenii care au primit junii.

De la casa conacului, în sănii trase de cai, junii merg, pentru început, la biserică, unde sunt aşteptaţi de preot, care rostește o rugăciune şi de la care primesc binecuvântarea de a colinda satul. La final, colindă în biserică, apoi trec pe la casa preotului, unde prezintă tot ceremonialul pentru prima oară.

Apoi, junii, insoțiți de muzicanți, încep colindatul și merg de la o casa la alta, pe jos. Umblă toată noaptea, și fiecare ceată de juni își alege un anumit traseu. Ceremonialul junilor cuprinde salutul tarostelui, corinda de intrare, corinda mesei, corinda fetei, tărostitul cinstei, jocul gazdei, corinda uşii şi invitaţia la conac.

Comenteaza