Restaurantul celebrităților clujene: „Nagy Jóska”. Proprietarul flutura cheile, în fiecare noapte la 1, de închiere / Avea pistă de popice

Sütő Nagy József (Nagy Jóska) a sosit la Cluj cândva în anii 1890 din satul Cușmed, comitatul Odorhei. S-a angajat într-un magazin de jucării din Piața Centrală, apoi în 1899 și-a deschis un mic restaurant în Cetatea Veche, lângă casa natală a regelui Matia.

Localul a devenit în scurt timp unul din cele mai bune restaurante din oraș, frecventat de toate păturile sociale. În timpul primului război mondial Nagy Jóska a fost înrolat. Întors de pe front și-a cumpărat casă pe strada Kossuth la nr. 37 (în interbelic Calea Mareșal Foch nr. 41, astăzi 21 Decembrie 1989 nr. 44) mutând acolo și restaurantul. A schimbat denumirea deja celebrului local în „Nagy Jóska” (înainte fusese „La Dreptate“, în maghiară: „Vendéglő az Igazsághoz“, aluzie la regele Matia cel drept).

Avusese o strictă politică de închidere: cu excepția nopții de revelion în restul nopților la ora 1 apărea Nagy Jóska scuturând cheile și poftindu-i pe toți afară.

De-a lungul celor 40 de ani de existență printre oaspeții restaurantului s-au numărat celebri scriitori (Kuncz Aladár, Dsida Jenő, Karácsony Benő, Kós Károly, Méhes György, Kovács Dezső, Gaál Gábor, Szentimrei Jenő), jurnaliști (Szász Endre, Balogh Edgár, chiar și din alte orașe, cum era Ruffy Péter din Brașov), politicieni (Sándor József – senator, Endre Hadady – șeful poliției, Elemér Óváry – procuror-șef), actori (Janovics Jenő, Lili Poór, Ihász Aladár, Szentgyörgyi István, Várady Miklós, Kovács György), artiști (Nagy István, Nicolae Bretan), magnați (Ferenczy Gyula). Existau și mese distincte: masa scriitorilor de la Helikon, masa jurnaliștilor, masa actorilor, etc. Muzica țigănească era asigurată de formația lui Müller Poldi (în 1944 grav bolnavul Poldi s-a sinucis).

În interbelic restaurantul a avut și o pistă de popice, una din cele 50 de piste din oraș, marea lor majoritate în cafenele, cârciumi, restaurante.

Cu timpul Nagy Jóska s-a pensionat, restaurantul a trecut în grija celor două fiice ale sale. Fiul său Sütő Nagy József (1894-1978) a fost redactorul-șef al săptămânalului de critică și literatură Erdélyi Szemle începând cu 1916 și până la 1944, datorită lui a devenit restaurantul locul de întâlnire a scriitorilor și jurnaliștilor. Nagy Jóska a murit la vârsta de 73 de ani în septembrie 1939, și din păcate, localul nu i-a supraviețuit cu mult, în 1944 era deja închis. Dar nicidecum uitat.

Bilbliografile:
KeletiUjsag_1939_09__pages191-191.pdf
Utunk_1989-1545327880__pages243-243.pdf
Autor: Ferenczi Szilárd - Erdélyi Krónika