Palatul Széki . Proiectul s-a întocmit la comanda lui Széki Miklos, farmacist în Cluj, în anul 1892

Palatul Széki . Proiectul s-a întocmit la comanda lui Széki Miklos, farmacist în Cluj, în anul 1892

Avîntul economic al Clujului în a doua jumătatea secolului al XIX-lea l-a impus şi pe cel urbanistic, concretizat într-o adevărată „febră a construcţiilor“. În acest context, s-au edificat pe lingă impunătoarele clădiri cu programe social-administralive, de învățămînt sau de cult și numeroase clădiri de locuit, expresii vii ale stării sociale a epocii, ale gustului şi stilului denviaţă. Predomină „palatele“, menite să satisfacă gusturile cosmopolite: ale burgheziei, puternic influențată de cele din capitala Austro-Ungară la final de secol.

Palatul Széki este situat în oraşul Cluj-Napoca, pe principala arteră (str. Gh. Doja— Horea) ce face legătura centru— gară în colţul sud-vestic al podului peste riul Someşul Mic. Palatul este amplasat în imediata vecinătate a vechii incinte a oraşului, ale cărei ziduri erau demolate la data edificării clădirii în anul 1893, conform datei înscrise și în mozaicul holului de acces. Arhitectul lucrării este Pecz Samu (1854 —1922), autorul unor importante clădiri în Budapesta: hala principală, două biserici reformate, biblioteca politehnicii, case de locuit. Realizările sale, ca şi cele ale majorităţii contemporanilor, austrieci sau maghiari, de la sfirşitul secolului al XIX-lea, oglindesc spiritul eclectic al epocii, caracterizat prin inspiraţie liberă din stilurile Renașterii, goticului sau barocului, impregnate de ecourile romantismului. Cunoscător al istoriei, în primul rînd al evului mediu, Pecz Samu adaptează în construcţiile sale elemente din repeitoriul clasic al stilului gotic, acordind totodată multă importanţă rezolvării problemelor de structură în concordanţă cu materialele folosite.

Amplasament.
Terenul ocupat de palatul Széki este strict delimitat la nord de albia riului Someş, la sud de str. Barițiu şi la est de str. Gheorghe Doja. La vest clădirea se cuplează cu un alt important palat construit puţin mai tirziu. Se evidenţiază forma neregulată a parcelei determinate de traseul străzilor Barițiu şi Doja, care se intersectează într-un unghi obtuz, precum şi de traseul zidului de sprijin al malului riului Someş, care face, la intersecţia cu str. Doja, un unghi ascuţit. Acest fapt a influențat considerabil compoziţia planimetrică
a edificiului, precum şi dezvoltarea sa pe verticală. De asemenea, terenul a prezentat o puternică denivelare pe verticală, diferenţa dintre cota de pe latura sudică (str. Barițiu)
şi cota zidului de sprijin de la nord fiind de cca 3,5 m.

Rezolvarea planurilor.
Proiectul s-a întocmit la comanda lui Széki Miklos, farmacist în Cluj, în anul 1892.
Palatul are subsol, parter şi două etaje. În plan, se prezintă aproximativ în formă de „L“, cu latura scurtă la nord, spre Someș și cu cea lungă la str. Gheorghe Doja. Subsolul este ocupat pe latura lungă de pivnițe şi depozile. În aripa nordică sînt două apartamente, unul destinat portalului spre curtea interioară şi celălalt cu ferestre spre Someș, speculindu-se diferenţa de nivel a terenului menţionată anterior. Pivniţele sint acoperite cu bolți cilindrice din cărămidă. În vecinătatea casei scărilor este amplasat liftul de lemne, necesar aprovizionării sobelor pe timpul iernii. Parterul găzduiește la stradă magazine. Farmacia Sz6ky cu laborator de depozite este amplasată în colţul sudic, la intersecţia principalelor artere de circulaţie. Accesul în clădire se face în axul laturii dinspre str. Gheorghe Doja printr-un gang îngust, continuat de holul amplu al casei scărilor, amplasat spre curtea interioară. În aripa nordică la diferenţă de 4+1,00 m de cota trotuarului, respectiv a magazinelor, s-a proiectat un apartament cu patru camere şi dependinţe. Etajul 1 cuprinde două apartamente din care cel sudic aparţinea proprietarului. Acesta are două accese din casa scării: unul principal, debuşind în încăperea cu balcon situată deasupra gangului şi altul secundar, debușind într-un coridor central. Camerele sînt mari şi înalte cu ferestre spre stradă și cu multiple posibilităţi de comunicare. Între farmacie şi acest apartament era asigurată o legătură directă printr-o mică scară elipsoidală. Spre curtea interioară s-au amplasat dependinţele (bucătăria, cămara, baia ș.a.). Al doilea apartament, la nord, are de asemenea camerele orientate spre stradă şi respectiv spre albia Someșului. Camera de colț este prevăzută cu un mic donjon circular care se regăsește şi la etajul superior. Dependinţele sint amplasate tot spre curtea interioară cu acces din coridorul central creîndu-se şi o curte de aerisire pentru baie şi WC. Camerele de serviciu
sint prevăzute cu mici balcoane spre curlea interioară.

Etajul II are două apartamente identice cu cele de la catul inferior. Camera situată în axul intrării nu mai are balcon. În compoziţia planurilor se evidenţiază, pe lingă preocuparea pentru asigurarea unei bune funcţionalităţi a apartamentelor şi dotarea lor din punct de vedere a confortului, grija pentru adaptare la terenul existent, precum şi o supunere faţă de compoziţia volumetrică. Astfel, încăperile de colţ, respectiv cel de nord şi sud, sînt în rezalit faţă de faţade şi de forme neregulate în plan (cu cinci laturi și cu opt laturi), adaptate concepţiei autorului de realizare a turnurilor ce se înalţă din șarpantă în aceste
două importante puncte de interes ale construcţiei. De asemenea, simetria compozițională a încăperilor situate pe latura lungă a clădirii este ruptă prin realizarea la etajele I și II a donjonului în consolă ce î.npodobește colţul de nord-est, spre pod, intuindu-se accentul de volumetrie şi perspectivă pe care îl dă acesta.

Sistemul constructiv.
Clădirea palatului Sz6ky este realizată pe fundaţii din piatră, cu ziduri portante din cărămidă, șarpantă din lemn, învelitoare din ţiglă profilată, combinată la turnuri cu tablă plumbuită. Planșeele sînt executate din profile metalice T de 30 cm cu deschidere maximă de 5.73 m. Acestea sînt așezate din doi în doi metri pe zidurile portante. Pe aceste grinzi se sprijină buşteni fasonaţi și prinşi în cuie de lemn. Nu s-a folosit sistemul
de planșeu, curent la acea dată, cu profile metalice și bolţișoare din cărămidă. Mascarea planșeului cu bolți false este făcută numai la două încăperi, gangul din str. Gheorghe Doja și sala de vînzare a farmaciei. În ambele cazuri s-a realizat o boltă gotică cu console, nervuri şi cheie de boltă. Scara principală este executată din blocuri masive de piatră dură buceardată fin, fasonate și montate în consolă de 1,50 m. Fiecare treaptă este prevăzută cu nut, sprijinindu-se una pe alta.

Compoziţie, faţade, volumetrie, finisaje.
Importanţa amplasamentului în desfăşurarea arterelor Doja-Horea și Barițiu, precum şi vecinătatea cu una din pieţele majore ale orașului — actuala piaţă Mihai Viteazu — au determinatcu siguranţă necesitatea adoptării unei compoziţii volumetrice care să speculeze avantajul acestei poziţii. Analizînd proiectul lui Pecz constatăm că dacă în ansamblu faţada principală spre str. Doja se desfăşoară pe registre orizontale, colţurile rup această orizontalitate desfăşurindu-se pe verticală, accente majore încununate de turnuri ascuţite cu fleşe, vizibile din numeroase unghiuri de perspectivă. Desfăşurarea pe orizontală a compoziţiei fațadelor se evidenţiază prin: finisaje, briie și registrul ferestrelor. Asttel, golurile în arc frint se desfăşoară pe fiecare nivel urmînd principiul
de la simplu la complex — parterul cu goluri ample, etajul 1 cu deschidere simplă, iar la etajul II cuferestre îngemănate. Principiul este reluat şi la turnurile de colţ unde golurile etajelor, corespunzătoare celui amplu de la parter, sînt îngemănate cite două la primul cat şi cite trei la al doilea. Axul central al fațadei este subliniat de accesul în clădire la parter, de balconul de la etajul 1 și gruparea a cite două ferestre la etajul I, şi trei la al Il-lea. Donjonul are la fiecare etaj cite trei ferestre înguste în arc trilobat. La nivelul cornişei este încununat cu creneluri și turnuleţ acoperit cu tablă. Turnurile de colţ sint subliniate de frontoane triunghiulare pe console din piatră terminate cu lrei creneluri şi avind în centru cite o rozasă. Acest motiv va fi preluat și în alte realizări clujene, între care cea mai apropiată este o clădire mai modestă din frontul sudic al Pieței Mihai Viteazu. Fațada dinspre Someş se oglindeşte în apele riului, turnul cu donjon flancînd podul şi oferind o imagine spectaculoasă călătorului ce pătrunde spre inima orașului. Fațada dinspre str. Barițiu (sudică), deşi îngustă, continuă dialogul orizonlal-vertical de evidenţiere a turnului de colţ. În realizarea compoziţională un rol dominant îl au materialele de finisaj folosite cu o prelucrare impecabilă. Asttel, parterul clădirii are un soclu din piatră frecată terminat cu un briu cu profilatură rafinată, element rar întîlnit în arhilectura civilă din Cluj. Nivelurile superioare au cîmpul de bază placat din cărămidă pe care ancadramentele din piatră, arcadele oarbe, jocul „placajului“ de piatră de la colţuri sau frontoane introduc expresivitate și ritm, contribuind la evidenţierea ideilor majore ale compoziției. Briurile din piatră dintre niveluri sint bogat decorate. Gornişa este din piatră ca şi frontoanele ascuţite ale turnurilor şi crenelurile. Ferestrele grupate, care evidenţiază turnurile de colţ şi axul fațadei principale, sînt despărțite prin colonete din piatră cu capitele sculptate cu frunze. Ornamentele briurilor, consolele cornişei, plăcuţele fronloanelor, precum şi decorația din turn a arcadelor oarbe sint prefabricate din praf de piatră. Motivul ornamental folosit cu predilecție este floarea de crin, apoi frunza de acant, butonii,
precum şi combinaţii florale cu motive geometrice, de certă influenţă orientală, vizibilă în deosebi la decorația arcadei oarbe de deasupra ferestrelor de colţale catului doi. Consola conică de la nivelul parterului şi cornişa donjonului sint bogat decorate cu motive florale şi geometrice. Balconul care marchează axul fațadei principale are baluștri din piatră sculplată, repetind motivul capitelurilor colonetelor de la ferestre. Acoperişul este îimpodobil cu lucarne metalice cu fronton ascuţit şi fleuron metalic. Turnurile sint terminate cu fleşe metalice ornamentale, în săgeată sau cu steguleţ. S-a menţinut nealterat mobilierul farmaciei care, executat din lemn lustruit, este împodobit cu motive de inspirație golică: arce frinte, colonete, fleuroane, avind, incontestabil, o reală notă de pitoresc, fără a fi depăşit funcţional. S-a păstrat şi mobilierul laboratorului, care include o supantă din lemn cu scara metalică destinată păstrării plantelor medicinale, totul lucrat îngrijit cu decoraţii fine în același stil. În general, schimbările survenite în timp sînt de mică amploare. Dacă funcţionalitatea parterului nu este afectată, în schimb, locuinţele au un mod de folosinţă discutabil, în cele şapte apartamente inițiale ale clădirii locuind în present 22 de familii. Problema restructurării locuinţelor amenajate în clădirile vechi ale orașului rămîne deschisă, atît pentru acest caz cit şi pentru multe altele în situaţii similare.

Edificat la confluență de veacuri, palatul Sz6ky reflectă un moment de tranziţie în care funcţionalitatea și structura constructivă se vor afirma tot mai mult, menţinindu-se totodată valoarea aparenţelor şi gustul pentru spectaculos. Disputele privind arhitectura epocii, înclinind uneori prea ușor spre denigrarea ei, nu împiedică descoperirea unor Reale calităţi, generatoare de emoţii estetice, care pot deschide noi orizonturi în analiza acestor lucrări. Adaptarea la teren, funcţionalitatea, sistemul constructive clar sint certe și evidente calităţi ale clădirii analizate. „Jocul” orizontalelor şi verticalelor, desfăşurarea volumetrică pe puncte de interes, ruperea simetriei în favoareaei, sobrietatea și claritatea în compoziţie, evitarea oricărui element grotesc, dozajul reţinut și ordonatal decoraţiilor sint de asemenea demne de menţionat. Preluarea elementelor caracteristice stilului gotic este liberă, fără nici o supraaglomerare, supuse unui riguros proces de discernămînt şi interpretate in favoarea expresivităţii clădirii. Finisajele, elementele din piatră sculptată, placarea cu piatră sau cărămidă, decoraţiile, mobilierul, totul este executat cu mare atenţie, cu măiestrie, contribuind la acurateţea monumentului. Palatul Szâky este un valoros exponent al arhitecturii neogotice de la sfirşitul secolului al XIX-lea, în perspective interpretării acesteia, cu atributele și limitele ei, perioadă importantă în succesiunea stilurilor, zonă a unor căutări și descoperiri, ce ne-a lăsat mărturii concrete, contribuind la conturarea specificului, profilului şi personalităţii orașului Cluj-Napoca.

BIBLIOGRAFIE
Maria Mirel, Contribuţie privind dezvoltarea urbanistică a oraşului Cluj in
prima jumătale a secolului XIX, „Acta Musei Napocensis XII“, 1975.
Miiveszeti Lexicon, vol. II, Budapesta, 1975.
Rados Jend, Magyar epiteszel tărtenei, Budapesta, 1975.
Grigore lonescu, Istoria arhitecturii în România, Bucureşti, 1965,
Ștefan Pascu, Istoria Clujului, Cluj, 1974.
Glujul istorico-artistic, Cluj, 1974.

 

Comenteaza