Istoria Clujului, îngropată sub ruine

Istoria Clujului, îngropată sub ruine
Aproape 150 de biserici şi castele - monumente istorice - aflate în Cluj au fost lăsate în paragină de către autorităţile locale, conform unei statistici a Direcţiei de Cultură.

Palatul Banffy, în care funcţionează Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, bisericile de lemn din comunele Vişag şi Chiuieşti, Castelele Kornis şi Haller din comunele Mica şi Coplean sunt doar câteva dintre monumentele istorice clujene care au fost lăsate în paragină de autorităţi. Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional (DCCPN) a prezentat, în Colegiul Prefectural, situaţia clădirilor cu valoare istorică din judeţ care au fost uitate de statul român sau de proprietari.

Printre clădirile monument istoric lăsate în paragină se numără 103 biserici din lemn construite între secolele XIII - XIX, precum şi 39 de castele şi conace existente pe teritoriului Clujului şi care au fost utilizate între anii 1938-1990 ca sedii pentru Cooperativele Agricole de Producţie (CAS), Intreprinderile Agricole de Stat (IAS), şcoli şi sanatorii.

"Unele biserici sunt total degradate. Spre exemplu, la Vişag, clădirea bisericii este distrusă, iar copacii cresc în altar. Aproape la toate bisericile s-au făcut intervenţii, în timp, total nepotrivite. La unele s-a înlocuit acoperişul şi s-a pus tablă. Sunt biserici care au dispărut cu totul, iar altele au rămas fără anumite porţiuni", a declarat Maria Golban, directorul DCCPN Cluj. Ea a adăugat că bisericile monument istoric au fost abandonate de comunităţile locale după anul 1990, când au fost construite alte lăcaşe de cult.

O altă biserică aflată în stare avansată de degradare este Biserica "Sfinţii Arhangheli" din satul Strâmbu, comuna Chiuieşti. Clădirea construită în secolul al XVII-lea nu a mai fost întreţinută de autorităţile locale, motiv pentru care picturile din interiorul şi exteriorul clădirii vor dispărea. în raportul înaintat de DCCPN prefectului Florin Stamatian sunt amintite şi 39 de castele şi conace.

Castelul Kornis din satul Mănăstirea, comuna Mica, a fost ridicat în secolul al XIX-lea. La 200 de ani de la construire, dintr-o clădire impunătoare au rămas doar câteva ziduri. "Cu excepţia turnului de poartă, care îşi mai păstrează statura datorită restaurării începute în anii '70 şi ulterior abandonată, restul ansamblului s-a ruinat. O nouă tentativă de restaurare a ansamblului castelului a avut loc în anii '90", a adăugat Golban.

Nici starea castelului Haller din comuna Coplean nu e mai fericită. Potrivit DCCPN, autorităţile locale şi proprietarii au obligaţia să restaureze clădirile prin legea patrimoniului istoric. Golban susţine că evaluările de restaurare şi proiectele de refacere a structurilor nu sunt de competenţa Direcţiei, ci trebuie făcute de experţi la cererea primăriilor din localităţile unde sunt localizate construcţiile.

"Am cerut o listă cu monumentele istorice din judeţ aflate într-un stadiu avansat de degradare şi care ar necesita lucrări urgente de restaurare. în judeţul Cluj avem aproape 150 astfel de monumente care ar trebui restaurate, dar ele trebuie prioritizate, în special cele care pot fi redate circuitului turistic", spune Florin Stamatian, prefectul Clujului.

Muzeul de Artă, pe lista neagră

Palatul Banffy, în care funcţionează Muzeul Naţional de Artă (MNA), se află, de asemenea, pe lista monumentelor uitate. "în anul 2008 am înaintat un proiect de restaurare a Palatului din fonduri structurale, dar toate procedurile au fost oprite din cauza unor revendicări", a declarat directorul Călin Stegerean.

în total, restaurarea Palatului Banffy este evaluată la 10 milioane de euro pentru resturarea pietrăriei, igienizarea subsolului, ridicarea unei bariere împotriva apelor freatice, instalarea unor sisteme antiefracţie, schimbarea tâmplăriei, mansardarea clădirii şi construirea unei săli multifuncţionale.

(Articol publicat iniţial în 2009)

Vestea bună pentru soarta Muzeului de Artă din Cluj-Napoca a venit abia în 2017. Va fi primenit cu 1 milion de euro. 

Comenteaza