În vremea dictaturii Ceauşiste, zilele de Crăciun erau lucrătoare, iar copiii primeau daruri de la Moş Gerilă, de Revelion

În comunism, Crăciunul era zi lucrătoare, iar copiii primeau daruri de la Moş Gerilă. Totuşi, sărbătoarea Crăciunului a dăinuit şi este azi o punte între trecut și prezent, între tradiție și modernitate.

De-a lungul anilor, Crăciunul a rămas un simbol al speranței și al tradițiilor. De la obiceiurile străvechi de la sate, unde accentul este pus pe simplitate și spiritualitate, la Crăciunul cosmopolit de la orașe, această sărbătoare a rămas vie în cultura românească.

E o punte între trecut și prezent, între tradiție și modernitate. Fiecare colț al României, păstrează semnele unui Crăciun trăit cu adevărat, cu aceleași valori fundamentale: iubire, lumină și dăruire. „Crăciunul este o sărbătoare foarte veche care s-a perpetuat până astăzi.

Este greu de spus cum s-a manifestat Crăciunul în perioada medievală, spre exemplu, pentru că nu avem izvoare în acest sens. Știm cum s-a manifestat în perioada modernă și cea a comunismului. Românii, în perioada comunistă, împodobeau bradul în 24 decembrie. Copiii mergeau la colindat iar părinții lor respectau anumite obiceiuri.

România este printre puținele țări care respectă anumite obiceiuri. Jumătate din populația țării este legată sau trăiește în mediul rural, iar acolo se păstrează majoritatea obiceiurilor. Suntem singura țară europeană care păstrează până astăzi peste 7.000 de colinde culese și cunoscute”, a declarat Ioan-Aurel Pop, pentru Aleph News.

În vremea dictaturii Ceauşiste, zilele de Crăciun erau lucrătoare, Moş Gerilă venea în seara de Revelion, iar Bradul de Crăciun era, de fapt, Pom de iarnă. Sărbătorile de iarnă în România lui Nicolae Ceauşescu au fost la fel de austere ca şi regimul. Startul sezonului de sărbătoare se dădea târziu după intrarea în vacanţa de iarnă a elevilor, iar vârful sărbătorilor îl constituia Revelionul, deoarece pentru comuniştii atei sărbătoarea Crăciunului nu exista.

Bradul de Crăciun, Moş Crăciun şi sărbătoarea Creştină a Naşterii Domnului au fost ”libere” până spre sfârşitul anilor '40. Prima măsură în demersul comuniştilor de a şterge Crăciunul din calendarul românilor a fost transformarea zilelor de 25 şi 26 decembrie în zile lucrătoare.

„Regimurile politice nu s-au amestecat în general în sărbătoarea Crăciunului, cu excepția comunismului. Comunismul s-a amestecat în această sărbătoare pentru că au vrut să o pună în plan secund. Nașterea Domnului este o sărbătoare de bucurie”, a adăugat Ioan Aurel Pop.

Nu doar numele Moşului l-au schimbat comuniştii, ci şi cântecele şi colindele specifice Sărbătorilor de Iarnă. Pluguşorul în varianta clasică a dispărut vreme de câteva decenii, sub Ceauşescu, fiind înlocuit cu o variantă agreată de partid, în care copiii şi tinerii care mergeau la uratul nu uitau să amintească recunoştinţa faţă de partid şi, mai ales, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.