Gradina unor hostezeni din cartierul Iris, anii '80

Hoștezenii reprezintă o comunitate istorică a orașului Cluj, România, care s-a ocupat în trecut cu grădinărit urban într-un mod organizat.

Povestea lor poate nu este unică în lume, sau în România, dar înțelegerea rolului lor economic în istoria orașului prezintă mai mult decât o amintire nostalgică a unei comunități specifice, poate contura o perspectivă strategică pentru producătorii locali de astăzi.

Istoria lor arată că această comunitate s-a ocupat cu agricultură în mediul urban începând cu secolul al XV-lea, până la sfârșitul secolului XX, aprovizionând un oraș întreg cu produse proaspete - legume și produse de origine animală. Dealungul secolelor ei au format o comunitate omogenă a orașului, în ceea ce privește etnia, religia, obiceiurile și modul de organizare a producției agricole.

Prezentul lor este definit de consecințele urbanizării socialiste și economiei postsocialiste: membrii comunității care ocupau un teritoriu anume în oraș, astăzi s-au răspândit, și numai foarte puțini se mai ocupă cu activitatea lor tradițională.

Orașul românesc s-a dezvoltat și a crescut intrând foarte repede sub influența industriei alimentare globalizate, în defavoarea producătorilor locali, însă: “Ceea ce este important în perioada noastră, [este] ca lanțul de producție să fie scurtcircuitat cât mai mult, și din acest punct de vedere hoștezenii pot fi un exemplu. Identitatea de orășean nu este oponentă aceleia de agricultor, iar activitatea de grădinărit ține și poate fi parte a identității orășene.” (Gyöngyi Pásztor - sociolog și cadru universitar)