Scuarul va face obiectul unui proiect de amenajare (arh. Virgil Salvanu jr.) ce se va materializa la sfârşitul anului 1963 (agrementat cu pete de verdeață, bănci şi o fântână).
Demersurile din 197S pentru amplasarea statuii ecvestre a lui Mihai Viteazu (sculptor Marius Butunoiu) stabilesc ca locaţie scuarul mai înainte amintit. În acelaşi an se întocmeşte şi proiectul de subasment al statuii şi de reamenajare a scuarului (arh. Vasile Mitrea) pentru a răspunde intr-o mare măsură doleanţelor sculptorului, dar şi problemelor spaţiului urban (circulaţia auto pe latura nordică, împăcarea caracterului monumental / oficial cu cel de agrement de scurtă durată. scara componentelor, axele). Privitor la aşa numitul soclu, în realitate o suită spaţială, sculptorul a preferat varianta care să ofere grandoare şi dominarea categorică a spaţiului în timp ce a doua variantă preferată de arhitect, dorea aducerea lui Mihai Viteazu mai aproape de oameni. În privinţa amenajăni s-a ajuns, nu ușor, la renunțarea la cele două şiruri cu 12 căpitani ai voievodului, de-o parte şi de alta a axei centrale. Dar nu s-a putut convinge Primăria de a se renunţa la fântâna din spatele monumentului.
Autor @ Vasile MITREA: arhitect urbanist, doctor în arhitectură și conferențiar universitar la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca.
