Desertul preţios. O echipă de cercetători clujeni a inventat jeleul cu nanoparticule de aur

Un răsfăţ pentru papilele gustative, jeleul cu nanoparticule de aur reprezintă o inovaţie în industria alimentară. Nu numai că are o aromă specială, dar aduce şi reale beneficii organismului, susţin specialiştii.

O echipă de specialişti ai Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a conceput o reţetă pentru prepararea jeleului din fructe cu nanoparticule de aur. Pentru obţinerea preparatului, aceştia au utilizat fructe şi extracte naturale din plante. Jeleurile de portocale, căpşuni sau lapte de cocos sunt doar câteva dintre variantele testate de cercetătorii clujeni.

„Acest tip de jeleu vine ca şi o alternativă la tot ceea ce există pentru simplul fapt că am introdus în interiorul său extracte naturale din plante şi fructe, ceea ce îl face să devină valoros din punct de vedere nutriţional şi, într-adevăr, elementul de inovaţie provine din utilizarea nanoparticulelor de aur cu beneficii pentru organism", a explicat Dan Vodnar, şef lucrări la USAMV.

Ideea a pornit, de fapt, de la o lucrare de licenţă a unui tânăr. Student în anul IV la Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Produselor Alimentare, Gheorghe Adrian Mărtău, a dorit ca lucrarea sa să fie o reală inovaţie în domeniu, aşa că, împreună cu profesorii săi, a gândit un produs inedit: jeleul cu aur, un produs cu beneficii pentru sănătatea consumatorului.

"Am vrut să folosim aurul în alt mod, să fie un produs <<wow!>> care să aibă şi efecte benefice. Ne-am tot gândit care ar fi cea mai bună variantă, până am ajuns la acest jeleu. Gustul şi culoarea vin din sucurile naturale obţinute prin presare; am încercat să păstrăm savoarea şi nu am adăugat niciun colorant sau vreun potenţator de arome. Pe lângă efectul anti-oxidant al nanoparticulelor de aur, folosindu-se extracte naturale şi compuşi activi, jeleul ajută atât la digestie, cât şi la tractul gastro-intestinal", a menţionat studentul.

Pentru obţinerea nanoparticulelor, specialiştii au utilizat o sare de aur care se găseşte şi în comerţ, pe care au redus-o cu un extract de usturoi. Nanoparticulele din aur aduc multiple beneficii şi în procesul tehnologic, întrucât pot prelungi perioada de valabilitate a produsului şi intensifică nuanţa acestuia, motiv pentru care nu mai sunt necesari coloranţii alimentari artificiali.

În vogă în special în domeniul farmaceutic şi în domeniul medical, nanoparticulele de aur se pot folosi ca şi agenţi antibacterieni şi antimicrobieni şi sunt catalogate chiar şi ca agent de colorare care apare sub formă de aditiv alimentar (E 175).  

"În domeniul alimentar sunt vaste domenii în care se pot utiliza aceste nanoparticule, iar ideea noastră a plecat de la ideea ca ascestea fi un agent antibacterian. Nanoparticulele intră în structura ADN-ului şi inhibă răsusirea şi transcripţia acestuia şi practic omoară bacteriile respective", a explicat Loredana Leopold, şef lucrări.

Proiectul specialiştilor de la USAMV a primit Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu menţiune specială în cadrul Salonului ProInvent 2016.