Foto Complexul studențesc Hasdeu, anii '60

Complexul social studențesc Hasdeu (str. B.P. Hasdeu) în Arhiva de fotografii și diapozitive a UAR. Fotografii realizate între anii 1961-1963. 

Complexul de cămine studențești Hasdeu s-a dezvoltat de-a lungul străzii denumite după marele istoric, filolog și scriitor român Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907). Complexul studențesc a apărut în contextul creșterii semnificative a numărului de studenți ai Universității Babeș-Bolyai între anii 1959-1971, infrastructura existentă până atunci nemaifăcând față solicitărilor de cazare. Astfel, în anul universitar 1969/1970, în complexul Hasdeu erau găzduiți aproape toți studenții din afara Clujului. Până în prezent, Bogdan Petriceicu Hasdeu este considerat patronul spiritual al campusului, iar amplasarea bustului său în cadrul complexului studențesc reprezintă un prilej de evocare a acestei mari personalități a culturii române.

Căminele studențești realizate între anii 1959-1971 au fost inițial privite ca o soluție modernă de cazare pentru studenții universității Babeș Bolyai,bfiind amplasate pe terase înierbate care ofereau panorame interesante asupra orașului; Ele au fost gândite într-un limbaj unitar, sub forma unor bare dezvoltate pe direcția est-vest, legate intre ele prin alei pietonale și spatii verzi aerisite. În total în campusul studențesc sunt șapte cămine (I-VI și căminul XIV) din care căminul I are regim de înălțime P+3E+M, căminele II, III, IV, V și VI au regim de înălțime P+3E iar căminul XIV are regim de înălțime S+P+4E. Căminelor li se alătură clădirea cantinei UBB, o construcție cu regim de înălțime S+P+E amplasată în colțul nord-vestic al complexului, și o biserică din lemn cu regim de înălțime S+P amplasata în zona centrală a ansamblului. Odată cu timpul și cu creșterea numărului de studenți care frecventează cursurile facultăților din cadrul Universității Babeș Bolyai, complexul de cazare din Hașdeu a devenit suprapopulat, impunându-se necesitatea realizării unor spatii suplimentare de cazare care să asigure capacitatea de cazare necesară.

Cadul natural: La ora actuală, din suprafața de spații verzi a campusului, cea mai mare parte – cca. 75% – este reprezentată de zone acoperite cu arbori și arbuști (plantații în pâlcuri, grupuri, masive, aliniamente sau garduri vii, și de asemenea zone cu vegetație arborescentă crescută spontan); o suprafață de cca. 20% fiind reprezentată de poieni înierbate, peluze sau spații deschise. Suprafețele înierbate sunt cosite ocazional, însă sub coroanele arborilor vegetația erbacee lipsește. Nu au fost identificate exemplare cu valoare istorică sau peisageră deosebită. Se estimează că exemplarele de arbori cu vârsta cea mai mare nu depășesc 100 de ani. S-a remarcat prezența unui număr însemnat de pomi fructiferi, atât mai vechi cât și nou plantați, ceea ce denotă o preocupare a celor care întrețin spațiul verde pentru caracterul utilitar al plantațiilor respective. Situl studiat se prezintă în general ca un spațiu verde bine întreținut, îngrijit, intervențiile de întreținere fiind punctuale: curățire de ramuri uscate, eliminarea vâscului, îndepărtarea tulpinilor sau exemplarelor uscate în totalitate, eventual formarea coroanelor pentru arborii existenți. Din punct de vedere peisager, situl studiat nu reprezintă elemente foarte valoroase, în general peisajul este fragmentat, lipsește caracterul unitar, iar pe alocuri imaginea furnizată este haotică, fără coerență sau consistență.

Acestea însă sunt excepții, per ansamblu se observă că structura campusului a fost plantată „în valuri”, s-au făcut completări ulterioare (nu întotdeauna fericite), iar „scheletul” plantației este reprezentat de aliniamente de conifere, și plantații de arbori foioși pe spațiile deschise. De altfel, se mai pot observa cioatele unor mai vechi arbori, eliminați, ceea ce evidențiază că, în cadrul lucrărilor curente de întreținere, exemplarele nevaloroase sunt eliminate. Complexul studențesc Hașdeu are o poziție retrasă de la străzile principale care îl delimitează și de pe care se realizează accesul, el se dezvoltă pe niște terenuri mărginite de curțile caselor amplasate în aliniamentul străzilor B.P. Hașdeu, Ciprian Porumbescu, Gheorghe Marinescu respectiv Pastorului. Acest aspect are atât o latură pozitivă cât și una negativă, în sensul că deși retragerea de la căile principale de circulație oferă liniște și intimitate în interiorul complexului, accesul se face destul de greoi, iar aspectul general este de enclavă închisă. În situația existentă există trei accese pietonale din strada B.P. Hașdeu, un acces auto și pietonal din str. Marinescu, și un acces auto și pietonal din str. Pastorului. În interiorul complexului se disting două tipuri de circulații: circulații pietonale și semicarosabile, cu îmbrăcăminți cu pavaje de tip dală.

Notă : Bogdan Petriceicu Hasdeu (nume la naștere Tadeu Hîjdeu; n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina – d. 25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor și filolog român[1][2][3][4][5] din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile. Text © K&K STUDIO DE PROIECTARE S.R.L. - PLAN URBANISTIC ZONAL DEZVOLTARE COMPLEX STUDENTESC ,,HASDEU“

Comenteaza