Clujul, între oraşele cu cel mai ridicat grad de siguranță din România. VEZI topul pe cartiere

Clujul, între oraşele cu cel mai ridicat grad de siguranță din România. VEZI topul pe cartiere
Cluj-Napoca se numără printre oraşele cu cel mai ridicat grad de siguranţă din România, arată un studiu realizat de un portal imobiliar.

Conform cercetării, Oradea, Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara sunt oraşele cu cel mai ridicat grad de siguranţă. Capitala României se clasează abia pe poziţia a noua. La polul opus, oraşele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.

La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, fiind urmată de Crişana, Bucureşti şi Ilfov. La polul opus, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din ţară.

La nivel naţional, cele mai sigure cartiere/zone sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), oraşul Otopeni (Ilfov), Aviaţiei (Bucureşti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) şi Racadău (Braşov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Iţcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeşului (Reşita) şi Bora (Slobozia).

În ceea ce priveşte oraşul Cluj-Napoca, cartierele Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor sunt în fruntea clasamentului, iar Iris, Calea Turzii şi Baciu sunt următoarele zone din top.

Image and video hosting by TinyPic


Studiul, la care au participat 93.532 români, a fost efectuat în perioada noiembrie 2016 - ianuarie 2017.

Cercetarea privind siguranţa care se bazează pe evaluările acordate de români oraşelor şi cartierelor în care locuiesc a fost realizat în colaborare cu agenţia D&D Research şi face parte dintr-un program amplu de cercetare, care se va desfăşura pe tot parcursul anului 2017.

Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale.

Comenteaza