11 octombrie 1944. Eliberarea Clujului!

Colonelul Nicolae Dragomir: ,,Este indispensabil ca cel puțin un batalion din Divizia 18 munte să intre în Cluj, chiar dacă nu aveți ordin de la ruși și chiar contra ordinelor primite... Să intre în ordine, cântând, și să rămână cât mai mult în oraș, cât mai în centru”.

Acum 79 de ani, evenimentul principal al primei etape a ofensivei trupelor române şi sovietice de pe Mureş spre graniţa de vest a României l-a reprezentat eliberarea orașului Cluj. Deoarece şi de această dată comandamentul Frontului 2 ucrainean realizase dispozitivul de luptă astfel încât nicio unitate română să nu acţioneze direct spre Capitala Transilvaniei, colonelul Nicolae Dragomir, șeful de stat major al Armatei 4, a făcut cunoscut comandantului Diviziei 18 munte (în dimineaţa zilei de 11 octombrie) că ,,este indispensabil ca cel puțin un batalion din Divizia 18 munte să intre în Cluj, chiar dacă nu aveți ordin de la ruși și chiar contra ordinelor primite” și a indicat: ,,Să intre în ordine, cântând, și să rămână cât mai mult în oraș, cât mai în centru”.
Eliberarea oraşului a avut loc la 11 octombrie 1944 în contextul unei ample operaţii manevriere, în care Corpul 104 armată sovietic a atacat frontal, forțele principale ale Armatei 4 române ajunseseră pe înălțimile de la est de oraş, diviziile 4 infanterie sovietică şi 18 munte română manevraseră apărarea inamicului pe la nord-est, iar Diviziile 93 infanterie sovietică şi 2 munte română pe la sud-vest.

Evenimentul a provocat entuziasm în armată și în întreaga țară, inimile ,,tresărind de bucurie”, după cum se consemna în ziarul ,,Dezrobirea”.
• ,,Clujul – se consemna în ,,Libertatea Ardealului” – este din nou al nostru și va fi pentru totdeauna. Victoria asupra Clujului românesc este biruința luminii asupra întunericului, a libertății asupra împilării, a dreptății asupra fărădelegilor, a democrației asupra dictaturii teroriste”.
• ,,După patru ani de robie și cumplită suferință – consemna și ministrul de Război, generalul Mihail Racoviță, în ordin de zi – capitala Transilvaniei a fost eliberată. Stindardele biruitoare ale armatelor aliate, române și sovietice, fâlfâie pe zidurile Clujului”.
Cu acel prilej regele Mihai I a dat următorul Înalt ordin de zi: ,,Ostași! După 4 ani de robie și de cumplite suferințe, Capitala Transilvaniei a fost eliberată. Stindardele biruitoare ale armatelor aliate, române și sovietice, fâlfâie pe zidurile Clujului. Prin vitejia ostașilor armatelor sovietice, aliata noastră, și prin vitejia voastră, prin toate jertfele care ne-au asigurat biruința, România vede începutul dreptății pe care o așteaptă. Aduc recunoștința țării aliaților noștri și regimentelor care au câștigat laurii izbânzii în luptele pentru dezrobirea Transilvaniei de nord. Alături de vitezele armate sovietice, porniți mai departe asaltul împotriva cotropitorilor de veacuri și despresurați de ei întregul pământ românesc al Ardealului. Cu Dumnezeu înainte!”.
Eliberarea Clujului a fost elogiată și de reprezentanți ai partidelor politice.
• C.I.C. Brătianu și-a axat declarația pe probleme politice interne.
• Iuliu Maniu s-a referit direct la eveniment: ,,Vestea despre eliberarea Clujului umple toate inimile românești de o nemărginită bucurie. Clujul este legat de sufletul nostru prin suferințe comune și prin cele mai înălțătoare momente ale luptei noastre naționale pentru libertate. Clujul nu înseamnă numai atât. Clujul este o mărturie monumentală despre mărețele realizări de ordin cultural ale poporului românesc, care la rândul lor constituie o dovadă inapelabilă a vredniciei românești pe toate tărâmurile. Înclinăm capetele noastre, cu recunoștință neștearsă, în fața sacrificiilor imense ale scumpei noastre armate; în fața vitejiei și priceperii fără seamăn a armatelor glorioase sovietice, care deodată cu avansarea victorioasă militară au cimentat și drumul spre o frăție trainică și prin nimic disolubilă între cele două popoare. Sufletul nostru strălucește în razele soarelui dreptății, care răsare asupra Clujului nostru”.
• Constantin Titel-Petrescu scria în ,,Libertatea Ardealului”: ,,Clujul a fost eliberat, îndeplinindu-se astfel un act de dreptate istorică definitivă. Dictatul de la Viena a fost sfâșiat. Respins de conștiința poporului român ca și de conștiința tuturor națiunilor libere acest dictat va rămâne în istorie ca o tristă amintire din vremea întunecată a nesocotirei brutale a tuturor drepturilor legitime și a tuturor libertăților”.
• Folosind prilejul, Lucrețiu Pătrășcanu a scris şi el, în ,,Universul”: ,,Capitala Ardealului, robită grofilor maghiari... a fost eliberată de eroicii soldați ai armatei roșii și române. Nimeni din lume nu ni-l va mai putea răpi... Lupta nu s-a terminat. Trebuie să dezrobim întreg Ardealul. Trebuie să eliberăm pe toți românii asupriți de grofii maghiari. Trebuie să înfrângem hitlerismul în propria lui țară. Războiul trebuie dus până la capăt. Înfrângerea totală a dușmanului hitlerist este condiția existenței noastre ca popor liber. Pentru victorie nu precupețiți niciun sacrificiu. Întreg poporul să participe la lupta pentru izbânda finală... Susțineți prin toate mijloacele armatele eliberatoare sovietice și române”.
Eliberarea Clujului și constituirea capetelor de pod la vest de Someșul Mic a finalizat prima etapă a operației ofensive a Armatei 4 române în nord-vestul țării, între 9 și 13 octombrie 1944, diviziile Armatei 4 române pătrunzând circa 70 km pe direcţia Târgu Mureş – Gherla şi aproape 50 km pe direcţia Turda – Cluj și angajând împortante forţe inamice, care nu au putut fi folosite pe direcţia loviturii principale a Frontului 2 ucrainean spre Debreţin.

P.S. Postarea se referă numai la contextul epocii!
Pe larg: Alesandru Duţu, Armata română în război (1941-1945), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2015.