Clujenii lucrează la o reţea naţională de trasee turistice de biciclete FOTO

Organizaţia clujeană a încheiat acţiunea cicloturistică montană Bike România, care a vizat Munţii Cindrel şi Lotrului, cu baza în Mărginimea Sibiului. Timp de opt zile, 40 de membri şi simpatizanţi au parcurs pe mountain bike-uri şi pe jos, împărţiţi pe echipe, drumuri forestiere, pastorale şi de căruţă şi poteci din Munţii Cindrel, Lotrului şi împrejurimile Sibiului, explorând, testând şi documentând accesibilitatea lor cicloturistică, pedalând 1.000 km şi urcând o diferenţă de nivel de 10.000 metri, la care se adaugă turele montane pedestre. Printre obiective s-au numărat arii naturale protejate şi atracţii culturale, majoritatea cuprinse în situl Natura 2000 Frumoasă şi Parcul Natural Cindrel.
 
„Au fost constatate şi documentate şi aspecte ce afectează negativ mediul şi turismul - exploatările forestiere abuzive, realizarea de microhidrocentrale, pseudoturismul motorizat, dispariţia arhitecturii şi obiceiurilor tradiţionale, perspectiva unor parcuri eoliene. O îngrijorare specifică trezeşte inadmisibilul trafic motorizat intensiv cu ATV, motociclete enduro şi maşini 4x4 în scop pretins turistic-recreativ, ce distruge drumurile potecile din Cindrel, decurajează turismul pedestru şi biciclistic şi afectează grav mediul, fenomen însă în mod evident tolerat iresponsabil de către autorităţi, care chiar încurajează activităţi motorizate, inclusiv competiţionale de tipul criminalei Red Bull Romaniacs, invazia motorizată şi degradările drumurilor şi potecilor fiind vizibile foarte intens în zone precum Cisnădioara - Păltiniş - Bătrâna - Canaia - Cindrel.
 
Organizatorii anumitor manifestări sportiv-competiţionale în natură şi-au lăsat, din păcate, şi în Munţii Cindrel urmele nepăsării faţă de mediu şi de semeni, necolectând la final panglicile şi alte elemente de marcare provizorie a traseului şi permiţându-şi să umple pădurea de oribile grafitti făcute cu spray-uri de vopsea în culori vii, uneori duzini pe doar câteva zeci de metri de drum / potecă. Un exemplu de agresiune la adresa naturii este fenomenul microhidrocentralelor, recentă amenajare hidroenergetica din Cheile Cibinului, unde râul a fost în mare parte introdus printr-o oribilă conductă pozată la suprafaţă, compromiţând zona peisagistic, dar ameninţând-o şi ecologic prin nelăsarea debitelor adecvate de ape aval de captările şi barajele deja existente. Anemometrele instalate şi unele construcţii de drumuri sunt indicii că nu s-a renunţat la planul de a sluţi peisajul zonei cu parcuri eoliene. 
 
Munţii Cindrel sunt evident afectaţi de exploatări forestiere de amploare, ce au golit de pădure mari suprafeţe, chiar dacă fenomenul tăierilor rase pare de o amploare ceva mai redusă decât în Munţii Lotrului, Făgăraş, Maramureşului sau Gilău-Muntele Mare, dar pe ansamblu intensitatea exploatării este tot nesustenabilă, iar culesul ciupercilor şi fructelor de pădure se desfăşoară tot în sistem industrial, cu tabere de sute de persoane care evident nu sunt localnici, trăiesc în tabere improvizate mizere şi şi sunt de fapt mai degrabă victime, dar culeg totul fără a respectă nişte limite. Proasta gestiune a deşeurilor se manifestă pregnant în sate din apropierea Sibiului precum Mag sau Rusciori, adevărate pete negre pe obrazul judeţului Sibiu deşi sunt la doi paşi de reşedinţa de judeţ, dar cu intensitate mai redusă se manifestă şi în Mărginimea Sibiului, altfel superioară ca frumuseţe şi bună gospodărire a localităţilor faţă de alte zone rurale din România.
 
Încălcarea regulilor de urbanism în sate şi staţiuni turistice este vizibilă şi în zona Arena Platos şi în sate altminteri foarte pitoreşti precum Gura Răului, Jina, Orlat, Cristian, Poplaca, Răşinari, Sibiel, Poiana Sibiului, Tilisca, Vale sau oraşul Sălişte, unde au apărut clădiri cu arhitectură grav discordantă cu cea tradiţională şi cu împrejurimile, cu regim de înălţime exagerat (peste trei niveluri), tip sau culoare a materialelor de construcţii (acoperişuri albastre sau din plăci de azbociment ondulat, garduri de fier forjat, plasă de sârmă sau panouri de plastic), unele chiar de un kitsch respingător, degradând peisagistic frumuseţea habitatului.
 
În zone precum Munţii Apuseni şi în Munţii Banatului, şi în Munţii Cindrel se constată cu tristeţe că foarte multe gospodării sezoniere şi cătune izolate sunt deja total sau aproape abandonate, fâneţele necosite de ani de zile,drumurile înfundate de vegetaţie, casele cu geamuri sparte şi grajdurile cu acoperişurile în curs de prăbuşire, turmele şi cirezile tot mai rare, iar unde nu este încă pustiu doar o chestiune de timp, fiind doar câteva familii de bătrâni care mai urcă vara la gospodăriile din munte. Cicloturiştii au putut observa şi impactul negativ ecologic şi turistic al autostrăzii Sibiu-Orăştie, care în zona studiată fragmentează în mod evident şi destul de grav din punct de vedere ecologic habitatele traversate şi turistic comunicaţiile de interes pentru drumeţi şi biciclişti, mai ales prin raritatea sub şi supratraversărilor şi nefinalizarea acestora sau executarea în bătaie de joc la adresa legii şi banilor publici cheltuiţi, cu consecinţe negative asupra zonelor străbătute”, constată Radu Mititean, director executiv al CCN.
 
Participanţii au avut ocazia să călărească pe cai, să îşi testeze abilităţile de îndemânare şi echilibru în parcul de aventură Arca, din apropierea staţiunii Păltiniş, să admire costumele populare şi să fie iniţiaţi în dansurile specifice, să se bucure de bucătăria tradiţională, să facă baie în râuri de munte. Tabăra a avut şi un rol formativ, unii participanţi fiind mai puţin experimentaţi în turismul montan pe bicicletă, dar şi un caracter de turism familial, pe lângă caracterul de turism montan activ nemotorizat şi ecologic, de documentare şi testare. Bike România este derulat de CCN din 1999, în fiecare an fiind vizată o altă zonă din Carpaţii Româneşti.