Broşură, amintesc, semnată de istoricul Gh. I. Bodea şi graficianul Virgil Tomuleţ. Iar dacă Gh. I. Bodea face un scurt istoric al acestei echipe care, cândva, a făcut gloria Clujului, acum el încearcă să ne imprime credinţa şi speranţa că acea glorie va reveni, Virgil Tomuleţ, în schimb, se întrece din nou pe sine, ilustrând-o cu portretele protagoniştilor acestei victorii, portrete color, uşor caricaturizate, toate de o mare forţă de sugestie.
S-a nimerit ca exact în ziua când a apărut această broşură să fiu invitat acasă la Virgil Tomuleţ şi, din una, alta, în ambianţa caldă creată de distinsa sa soţie, am aflat că în 19 iunie împlineşte vârsta de 74 de ani... Şi atunci, noi, ca “veteranii” care trăiesc mai mult din amintiri, ne-am depănat drumul parcurs până acum, Tomuleţ intrând, după opinia mea, în elita societăţii clujene prin activitatea sa neîntreruptă şi de mare valoare artistică şi culturală prin care a contribuit la ţinuta spirituală oraşului.
Născut în comuna Daneş, acea localitate care este aşezată ca un preambul fastuos înainte de intrarea în Cetatea fără pereche a Sighişoarei, a ajuns la Cluj prin destinul tatălui ceferist, după cum aceştia erau mutaţi în funcţie de cerinţele statului. Aici, după absolvirea liceului început la Braşov, continuat la Sighişoara şi terminat la Cluj, a urmat Institutul “Ion Andreescu”, fiind licenţiat în Arte Plastice, secţia de grafică.
Şi astfel, ca grafician şi pictor, dar şi ca un caricaturist redutabil, a desfăşurat o activitate susţinută, inaugurând 50 de expoziţii personale, ilustrând 50 de cărţi, dintre care opt semnate singur, celelalte în colaborare cu diferiţi scriitori sau colegi, fiind în acelaşi timp, ani de zile, o prezenţă vie prin caricaturile sale publicate în presa şi revistele vremii... Se cuvine, aşadar, ca şi noi să-i urăm tradiţionalul “La mulţi ani, maestre!”
