Ziariştii, singurii care ies câştigaţi din criza politică a ultimelor două luni

Încrederea în partide scade dramatic, jumătate dintre români nu au încredere în autorităţi, iar susţinerea Justiţiei a scăzut la 30%. Singurii câştigaţi din criza politică a ultimelor luni sunt ziariştii, relevă o cercetare sociologică a Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) Cluj.

Cercetarea relevă că două treimi (66%) dintre cei chestionaţi declară că tind să aibă încredere în radio, 61% au încredere în televiziune, 51% tind să aibă încredere în presa scrisă, iar 58% în mediul online. În schimb, încrederea în sistemul de justiţie e scăzută: doar unul din trei repondenţi spune că are încredere în sistemul juridic românesc. Aceeaşi situaţie în ce priveşte autorităţile publice regionale sau locale: 52% nu au încredere în ele, în vreme ce partidele politice beneficiază de încrederea a doar 12% dintre repondenţi.

"M-au întrebat mulți oameni în ultimele două luni despre efectele bătăliei politice şi mediatice de la referendum asupra opiniei publice. Putem spune ceva deocamdată doar despre efectele pe termen scurt, ușor de observat prin interogarea opiniei publice", spune directorul IRES, sociologul Vasile Dâncu. "Din nefericire, polarizarea emoțională extremă, tehnicile de persuasiune și presiune publice folosite, dezbaterea politică dură și tensiunea politică generată de soluția de tipul "Totul sau nimic", bâlbâielile și ezitările instituţionale ar putea avea efecte pe termen mediu şi lung pe care poate că încă nu le putem intui sau măsura. Un efect l-am arătat în cercetările anterioare: polarizarea politică și recoagularea unui pol de dreapta, în jurul lui Traian Băsescu, alături de rezistenţa unui curent de opinie puternic în jurul USL, curent care a antrenat şi prezența foarte bună la referendum".

IRES a testat încrederea într-o serie de profesii care au fost antrenate în polemica de campanie electorală pentru demiterea preşedintelui sau în dezbaterea ulterioară referendumului. "Am bănuit că profesii cum sunt cea de politician, judecător, procuror sau altele vor avea de suferit în ceea ce privește încrederea publică, lucru care s-a dovedit a se verifica în urma cercetărilor de opinie. Profesii care pierduseră în ultimii ani, ca de exemplu cea de jurnalist, au realizat un salt în ceea ce privește încrederea publică în această perioadă de criză", spune Dâncu.

Studiul a fost derulat pe un eşantion de 1.541 de persoane, cu o eroare maximă tolerată de 2,5%, între 21 şi 24 august. Acesta se referă la criza politică traversată de România în ultimele două luni, când Uniunea Social Liberală (USL) a încercat demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Acesta a fost suspendat din funcţie de o majoritate parlamentară, iar preşedinte interimar a ajuns co-preşedintele USL Crin Antonescu, în vreme ce funcţia de premier era deja ocupată de preşedintele PSD Victor Ponta.

Alte detalii din ancheta sociologică:

Încrederea în insituții:
• În Parlament au multă sau foarte multă încredere 40% dintre cei chestionați;
• În Curtea Constituțională a României spun că au multă sau foarte multă încredere 41% dintre persoanele chestionate;
• 5 din 10 respondenți spun că au multă sau foarte multă încredere în Poliția Română;
• În DNA au încredere multă sau foarte multă, cumulat, 40% dintre persoanele intervievate;
• În Parchetul General au multă sau foarte multă încredere 45% dintre persoanele intervievate.

Încrederea publică în profesii:
• Profesia de politician - pe ultimul loc al încrederii publice: 16% dintre intervievați spun că au încredere multă sau foarte multă în profesia de politician;
• În profesia de polițist declară că au încredere 41% dintre respondenți;
• În profesia de procuror spun că au multă sau foarte multă încredere 39% dintre respondenți;
• În profesia de funcționar public spun că au încredere multă sau foarte multă 37% dintre cei intervievați;
• În profesia de ziarist au încredere multă sau foarte multă 53% dintre respondenți;
• Profesorii se bucură de un nivel ridicat de încredere în rândul populației: 69% declară că au multă sau foarte multă încredere în această profesie;
• Profesia de medic se bucură de un nivel similar de încredere: 69%;
• Majoritatea românilor au încredere atât în profesia de muncitor (80%) cât și în cea de agricultor (82%);
• Profesia de judecător sau avocat se remarcă un nivel de încredere mai scăzut: în profesia de judecător, 39% din participanții la sondaj afirmă că au foarte multă (12%) sau multă (27%) încredere, iar în ceea ce privește profesia de avocat, 41% declară că au încredere;
• 81% dintre persoanele intervievate afirmă că au încredere în profesia de militar.

Relația cu vecinii:
• 43% dintre intervievați considerând Ungaria mai degrabă prietenă României iar 38% mai degrabă o țară dușmană. Cu cât vârsta respondenților scade cu atât crește nivelul de favorabilitate către această țară. Diferențe de percepție a Ungariei apar și în funcție de regiunea geografică a respondenților: cei din Transilvania + Banat consideră în cea mai mare măsură, Ungaria o țară prietenă (47,6%), la polul opus aflându-se Moldova unde, în cea mai mare măsură ( 45,0%), Ungaria este considerată mai degrabă o țară dușmană României;
• Relația cu Rusia: 39% dintre respondenți consideră că această țară este prietenă României, iar 27% consideră că este un dușman, în timp ce 17% consideră că nu este nici prieten, nici dușman, iar 13% nu știu ce să creadă.

Politica externă a României:
• Majoritatea respondenților (55%) au o părere proastă sau foarte proastă despre politica externă românească
• În general, românii (51%) se declară nemulțumiți de politica externă a țării
• Presiunile occidentale: Respondenții consideră mai degrabă rău faptul că statele occidentale fac presiuni auspra Guvernului României pentru respectarea procedurilor democratice: 46% dintre respondenți consideră benefice presiunile țărilor occidentale, 50% consideră aceste acțiuni negative, iar 52% dintre intervievați consideră că România nu ar trebui să accepte aceste presiuni.

Relaţiile cu minorităţile etnice:
• În general, românii consideră relațiile cu alte etnii de pe teritoriul țării ca fiind bune (66%);
• 49% consideră relațiile dintre romi și români bune;
• Românii consideră în general (82%) relațiile dintre români și germani bune sau foarte bune.
Diaspora și votul:
• Majoritatea intervievaților (67%) consideră că românii plecați în străinătate nu ar trebui scoși de pe listele electorale permanente