Viitorul se conturează în Ardeal: robotul care ar putea revoluţiona medicina, inventat la Cluj

Un grup de cercetători de la Universitatea Tehnică, în frunte cu profesorul Nicolae Plitea, a inventat robotul chirurgical care ar putea revoluţiona medicina. Secretul succesului: muncă asiduă, întinsă pe o perioadă mai lungă de 50 de ani, şi ajutor din străinătate.

Ideea invenţiei aparţine profesorului Nicolae Plitea care a dezvoltat primele structuri paralele încă din anii ‘60, experienţa şi rezultatele dânsului fiind integrate şi în brevetul „ROBOT CHIRURGICAL" dezvoltat împreună cu un grup de cercetători de la Universitatea Tehnică: Doina Pîslă, Călin Vaida şi Bogdan Gherman.

"Este vorba de un robot utilizat pentru operaţii de chirurgie minim invazive. El are o structură nouă, evident, fiind prima invenţie, bazată pe roboţi paraleli. În general s-au utilizat, până acum, roboţi seriali. Roboţii paraleli sunt mai precişi, cu performanţe superioare privind acceleraţiile pe care le realizează, deci şi vitezele şi productivitatea sunt mult crescute faţă de roboţii clasici seriali. În acest sens este orientată cercetarea, dar şi acest robot, un robot nou pentru operaţii minim invazive", a spus profesorul.

Un astfel de robot ajută enorm din punct de vedere tehnic, precizia cu care lucrează fiind una imposibil de atins de mâna unui medic. Instrumentele chirurgicale se montează pe braţele robotului, care depăşesc limitele naturale ale mâinii umane. În plus, robotul poate realiza mişcări suplimentare pe care omul nu le poate reproduce folosind instrumente clasice, cum ar fi un mecanism de orientare în zona proximală capului distal (vârfului instrumentului) care creşte dexteritatea şi spaţiul de lucru. Având în vedere performanţele sale, folosirea robotului de către medici, ar putea revoluţiona tehnicile chirurgicale.

„Calea este relativ lungă până când robotul va fi atestat şi pus să lucreze în corpul uman. Încă mai sunt etape de parcurs şi lucrăm în consecinţă în acest sens. Chiar şi aşa, rezultatele au fost apreciate în străinătate, de unde a început de fapt totul. Am fost invitat în 1994 să introduc un curs de astfel de roboţi la Universitatea Tehnică din Germania.

Acolo aveam şi sarcina de a realiza un robot paralel care lucrează în aşa fel încât acţionarea este realizată numai cu motoare pe batiu, în comparaţie cu roboţii seriali ai căror motoare sunt plasate pe seria de elemente legate succesiv. Din acest motiv, roboţii clasici au un foarte mare dezavantaj, în sensul că nu realizează nici precizie şi nici viteză mare.

De exemplu un robot paralel, în comparaţie cu un robot serial, realizează de 30 de ori mai multe acceleraţii superioare. Pentru roboţii seriali, dacă se mărea productivitatea, respectiv viteza şi acceleraţia, cu 10%, era premiat la un congres internaţional. Aici am analizat acceleraţii de care sunt legate şi vitezele şi practic productivitatea este de 30 de ori mai mare", a explicat profesorul.

Idei excepţionale, valorificate şi cu ajutor din străinătate

Profesorul a fost invitat la Universitatea Tehnică din Braunschweig (Germania), unde i s-a acordat toată încrederea şi sprijinul material pentru a-şi pune în aplicaţie ideile.

„Acolo sunt alte posibilităţi. Acolo am reuşit să facem primul robot şi apoi colaborarea a continuat în sensul că am fost invitat, din nou, în 1998, pentru predare şi cercetare, dar între timp, timp de 13 ani, am fost invitat cu sarcini de cercetare şi de conducere, şi împreună cu ei am realizat roboţi. Vreau să spun că primul premiu în domeniu l-am luat în Germania cu o invenţie brevetată, am fost primul autor.

Am luat locul I pentru transfer tehnologic în Germania în 2001. Pentru a participa la un astfel de concurs şi pentru a lua un astfel de premiu trebuia ca invenţia să fie realizată, ceea ce înseamnă un brevet care să fie implementat, să fie cumpărat de o firmă şi firma, dacă a fost foarte mulţumită de rezultatele obţinute, să le propună pentru premiere. A existat o comisie formată din directorii celor mai renumite institute de cercetare din Germania, iar ei au stabilit că am meritat premiul întâi".

Şi pentru robotul chirurgical, Plintea, împreună cu colectivul său, a reuşit să pună baza materială cu ajutorul proiectelor finanţate din străinătate.

„Ne-a ajutat în primul rând Germania cu două laboratoare, unul de simulare, iar altul de roboţi paraleli, şi ne-am desfăşurat activitatea în paralel, în veşnică colaborare cu Universitatea Tehnică din Braunschweig, care a contribuit din plin la dotarea celor două laboratoare. Primul robot pe care l-am realizat în Germania a venit ca şi cadou pentru noi după vreo doi ani", spune profesorul.

Premiile motivează tinerii să rămână în ţară

Premierea unor astfel de proiecte nu doar recunosc meritele cercetătorilor, dar îi şi motivează să rămână la noi în ţară, să nu lucreze pentru alte ţări.

„Toate proiectele sunt foarte importante, orice realizare ne bucură şi îi bucură mai ales pe tineri când văd că realizează ceva de valoare. O invenţie presupune că este mult peste nivelul mondial. Fac numai lucruri interesante aici şi şi câştigă bine. Proiectele pe care le-am realizat împreună cu ei, pe care le-am obţinut prin concurs, conduc şi la sume importante, astfel încât să nu fie tentaţi să plece în străinătate. Plătesc impozit la statul român.

Sunt vreo trei şefi de promoţie pe care i-am fixat aici, deci, în loc să lucreze pentru străini, lucează pentru noi. Şi colegii mei cu care am lucrat la robotul chirurgical au fost la specializare în Germania, deci colaborăm pe o scară largă, avem colaborare şi cu Elveţia. Putem spune că activitatea este plină de succes. Sigur, cu multă muncă din partea lor şi a mea, dar rezultatele se merită", a încheiat Plitea.

Grupului de cercetători li s-a oferit premiul special al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci din România pentru invenţia „Robot chirurgical", câştigat în cadrul Salonului internaţional de inventică.