Suspect de trafic de oameni, prins după cinci ani de căutări

Un bărbat arestat la Cluj este considerat capul unei reţele de trafic de persoane pe ruta România - Grecia.

Robert Oancă era căutat de procurori din anul 2005 sub acuza că a găzduit peste 20 de bărbaţi în condiţii inumane în vederea exploatării prin muncă şi că a traficat două femei care au fost vândute unor proxeneţi greci. Victimele sunt din Cluj şi din Mureş şi au fost racolate prin anunţuri în ziarul “Piaţa...” sau prin intermediul unor cunoştinţe comune.

Pe numele lui Robert Oancă exista un mandat de arestare emis în lipsa lui din anul 2005. El a fost depistat prin Interpol, în luna august a acestui an, în Grecia, şi adus la Cluj, unde a fost arestat preventiv pentru 29 de zile. În cei cinci ani de anchetă, procurorii clujeni au colaborat cu autorităţile elene pentru prinderea lui Oancă, pe care îl consideră capul reţelei de trafic internaţional de persoane. Autorităţile din Grecia au transmis date că Robert Oancă este bănuit că aducea în ţară tinere din Rusia pentru prostituţie, împreună cu cetăţeanul grec Velissarios Pasagiotis, şi că trăia cu o localnică. “Robert Oancă şi Antonia Agelopoulou nu au putut fi localizaţi. Ei sunt ţigani şi sunt întotdeauna pe fugă”, au precizat autorităţile elene. Oancă susţine acum că nu a fugit de anchetă. “Pur şi simplu lucram, din 1993, în Grecia în diverse locuri”, a spus inculpatul la tribunal.

Dosarul privitor la Robert Oancă a fost disjuns dint-un alt dosar în care doi bărbaţi, Bogdan Marian Pop şi Ioan Oros, au fost condamnaţi pentru trafic de persoane. Ei sunt cei care, potrivit procurorilor, îi livrau oamenii lui Oancă. Alţi trei complici ai lui Oancă din Grecia sunt căutaţi în continuare de procurori. Membrii reţelei sunt acuzaţi că în perioada 2003-2004 au transportat mai multe persoane în Grecia, cărora le-au promis locuri de muncă bine plătite la cules de portocale. Potrivit rechizitoriului, Bogdan Pop se ocupa de racolarea oamenilor în ţară şi de transportarea lor până în Ungaria. De aici, persoanele erau preluate de Ioan Oros, care le ducea în Italia, de unde trebuiau să ia feribotul până în Peloponez. Fiecare persoană trebuia să plătească 200-250 de euro pentru transportul până în Italia plus biletul pe feribot, de care nu ştiau dinainte că trebuie achitat. În Peloponez, muncitorii erau preluaţi de Robert Oancă şi îi plăteau acestuia un comision de 100 de euro pentru a le găsi loc de muncă.

Oamenii au fost duşi de Oancă într-un loc izolat şi s-au văzut nevoiţi să locuiască alături de şobolani. “Am fost cazaţi toţi într-o baracă cu acoperişul din tablă, în care nu erau paturi şi nici grup sanitar, numai nişte saltele murdare şi rupte pe jos, din care noi ne-am făcut paturi, punându-le pe lăzi de portocale”, a declarat la parchet unul dintre muncitori. Aceştia aveau acces doar la apă rece în curtea imobilului. Oamenilor li s-au promis plăţi de 20-30 de euro pe zi, însă au primit mult mai puţin. Unul dintre ei a povestit că i s-au dat 15 euro după trei săptămâni. Anchetatorii susţin că Oancă încasa de la proprietarii livezilor aproape toţii banii cuveniţi muncitorilor şi că îi muta de pe o plantaţie pe alta. “Persoanele au fost determinate să lucreze în alte condiţii decât cele legale, de dimineaţă până seara, indiferent de temperatura de afară: oamenii au mâncat portocale din livezi şi varză de pe câmp”, se arată în rechizitoriu. Muncitorii care au dat declaraţii în dosarul de la Cluj au reuşit să se întoarcă în ţară după ce au făcut rost de bani de la rude sau după ce au fugit de Oancă şi s-au angajat în altă parte.

Într-un grup de 12 persoane primite de Oancă s-au regăsit şi două femei din Cluj. Acestea au declarat la parchet că inculpatul le-a spus că le duce la un restaurant unde vor spăla vase, pe motiv că munca pe plantaţie e prea grea pentru ele. Însă fetele au fost duse de un complice de-al lui Oancă în altă localitate şi vândute unui proxenet grec contra a 2.000 de euro. “Ne-a luat pe amândouă şi ne-a dus pe un şantier unde erau mai mulţi muncitori de culoare, indieni şi pakistanezi, cu care ne-a obligat să întreţinem relaţii sexuale. În acea seară, Panaiotis a încasat de la 5 bărbaţi 125 de euro, m-a băgat într-o cameră şi aceştia, timp ce o oră, pe rând, au întreţinut relaţii sexuale cu mine”, a povestit M.C. la parchet.

Robert Oancă a declarat la tribunal că nu reunoaşte faptele care i se impută. El a precizat că nu a vrut să preia femeile, dar că i s-a făcut milă de ele şi le-a luat să lucreze cu el la cules de potocale, cazându-le în imobilul în care locuia.