STUDIU. Traficul și chiriile rămân o mare problemă pentru Cluj-Napoca. Care sunt părțile bune ale orașului

Locuitorii din Cluj-Napoca se declară mai mulțumiți de calitatea aerului decât media națională. Problemele legate de trafic și locurile de parcare continuă să afecteze percepția asupra calității vieții, arată studiul făcut de Active Research pentru Rețeaua pentru Natură Urbană.

În ceea ce privește satisfacția generală față de locuirea în localitatea de reședință, 84% s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți, însă doar 43% au fost satisfăcuți de calitatea aerului. Datele diferă în funcție de localitate: în București doar 25% s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți de calitatea aerului, în timp ce la Cluj-Napoca procentul celor mulțumiți a fost de 52%, iar la Iași de 36,7%.

Percepția față de traficul auto este preponderent negativă, astfel încât doar 23% dintre respondenți sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de acest aspect. La nivelul celor trei orașe mari, valorile sunt chiar mai mici: 15% în București, 19% în Cluj Napoca și 19,8% în Iași.

Percepția este predominant critică și referitor la infrastructura rutieră. Gradul de mulțumire la nivel general este de 39%, ajungând însă la 40% la Cluj, 28% la București și 35% la Iași.

Mai mult de trei sferturi (78%) dintre respondenți se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de transportul în comun (90% în Cluj, 68% în București și 64,4% în Iași).

Peste un sfert (28,7%) dintre subiecții sondajului sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți privind numărul locurilor de parcare. În schimb evaluarea este preponderent pozitivă în legătură cu accesul la locuri de joacă pentru copii (peste 75%) și accesul la zone de sport și relaxare (72,25%).

Peste 66% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de calitatea spațiilor verzi și a ariilor naturale urbane.

La nivelul orașelor analizate, doar 28,8% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de prețul chiriilor (19% în Cluj Napoca, 33% în București și 36,5% în Iași).

Rețeaua pentru Natura Urbană evidențiază legătura dintre calitatea aerului și suprafața de spațiu verde din orașe. Astfel, în 2022, aproape un milion de români sufereau de astm, conform Institutului Național de Statistică. Prevalența bolii crește cu 50% la fiecare zece ani, în strânsă legătură cu calitatea aerul, menționează sursa citată. 'Traficul și arderile de deșeuri poluează, dar parcurile și pădurile urbane pot face diferența: reduc efectele poluării și fac verile mai ușor de suportat. (...) Bucureștiul stă cel mai rău: trei din patru locuitori sunt nemulțumiți de calitatea aerului. La Iași, procentul ajunge la 63%, iar în Cluj-Napoca este de 48%, sub media națională, probabil și datorită dealurilor (încă) împădurite din jurul orașului', transmite Rețeaua pentru Natură Urbană, pe Facebook.

Conform realizatorilor studiului, principalele amenințări identificate pentru spațiile verzi sunt dezvoltarea imobiliară haotică, aruncarea deșeurilor și poluarea, urmate de defrișările excesive. 'Analiza notorietății proiectelor de infrastructură verde relevă un deficit semnificativ de comunicare publică. Proiecte precum Inelul Verde Metropolitan Clujean sau Centura Verde București-Ilfov prezintă niveluri reduse de recunoaștere, ceea ce poate limita capacitatea de mobilizare comunitară și legitimitatea participativă', se arată în studiu.

Cercetarea mai evidențiază un nivel 'ridicat' de valorizare socială a spațiilor verzi, cât și o potențială 'discrepanță' între preferințele publice și prioritățile bugetare instituționale. 'Datele indică un nivel general ridicat de satisfacție față de localitatea de reședință, precum și o utilizare frecventă a spațiilor verzi, acestea fiind percepute în principal ca spații de relaxare, interacțiune socială și activitate familială. Utilizarea este predominant colectivă (familie, partener, prieteni), ceea ce confirmă rolul lor de infrastructură socială urbană, nu doar ecologică', menționează autorii studiului.

Cercetarea a fost realizată de Active Research pentru Rețeaua pentru Natură Urbană, pe un eșantion de 2.180 de respondenți din zece orașe, respectiv București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Oradea, Arad, Bistrița, Satu Mare și Piatra Neamț. Datele au fost colectate în perioada iunie 2024 – noiembrie 2025, prin interviuri față în față, realizate la domiciliul respondenților, folosind metoda TAPI (Tablet Assisted Personal Interviewing). Studiul are o marjă de eroare de ±2,1%, la un nivel de încredere de 95%.