Studiu IRES: 48% dintre români consideră că Guvernul ar trebui să reducă prestaţiile sociale pentru persoanele cu venituri mai mari

Principala reacţie a Guvernului, în contextul economic actual, ar trebui să fie reducerea prestaţiilor sociale pentru persoane cu venituri mai mari, consideră 48% din respondenţii unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES.

Românii au o puternică aderență față de potențiale măsuri guvernamentale care au ca finalitate asistarea socială a populației și consideră că, în contextul situației economice actuale, Guvernul ar trebui să reducă prestațiile sociale adresate persoanelor cu venituri mari. Aceasta este una dintre concluziile studiului "România și statul social", realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES pe modelul European Welfare states after the crisis, realizat de cercetătorii britanici Patrick Diamond și Guy Lodge, studiul având ca scop analiza unor atitudini ale cetățenilor privind statul social, precum și privind modificările care ar trebui aduse politicilor sociale.

Cercetarea a fost realizată pe modelul studiului "European Welfare states after the crisis", realizat de cercetătorii britanici Patrick Diamond și Guy Lodge, având ca scop analiza unor atitudini ale cetățenilor privind statul social, respectiv modificările ce ar trebui aduse politicilor sociale.

"Acest studiu (studiul britanic, n.red.) a fost realizat în trei țări, care reprezintă câte un model de politici sociale, tradiții în guvernanță și traiectorii de reformă: Marea Britanie (anglo-saxon), Franța (continental) și Danemarca (nordic), iar o premisă de la care s-a plecat este aceea că, în urma crizei financiare și austerității fiscale, cetățenii europeni au devenit mai conștienți de necesitatea prioritizării resurselor, de reduceri bugetare și de o potențială renegociere a contractului social", arată reprezentanţii IRES.

Vezi mai jos câteva din concluziile studiului:

Principala reacție pe care ar trebui să o aibă Guvernul în contextul situației economice actuale este aceea de a reduce prestațiile sociale adresate persoanelor cu venituri mai mari (48%), consideră respondenții din România

Românii sunt cei mai dispuși să susțină reduceri ale cheltuielilor publice dintre respondenți; principalele domenii unde ar fi cei mai mulți de acord cu reduceri bugetare sunt: poliția (46%), transportul în comun (45%), apărarea națională (40%), învățământul superior (39%) și serviciile comunitare (37%)

 

Românii sunt foarte „generoși" atunci când vine vorba despre realocarea fondurilor publice:

• 93% dintre ei ar susține alocarea unor fonduri suplimentare pentru sistemul public de sănătate

• 92% ar susține alocarea unor fonduri suplimentare pentru alocația copiilor

• Alte domenii considerate prioritare de români sunt îngrijirea preșcolarilor, educația primară și secundară, pensiile de boală și handicap, precum și pensiile de stat.

Peste 60% dintre români cred că actualul sistem de asistență socială nu oferă suficientă protecție pentru situațiile la care se face referire în chestionar

• 24% consideră că sistemul actual de protecție din România cu privire la șomaj din România oferă suficientă protecție, în timp ce 67% sunt de părere că nu oferă suficientă protecție

• În cazul retrocedării unei locuințe sau al evacuării din locuință, doar 13% consideră că sistemul de asistență socială din România oferă suficientă protecție, comparativ cu 37% care spun același lucru din Marea Britanie, 47% din Franța și 66% din Danemarca

• Doar 31% dintre români cred că în România sunt protejați în cazul nașterii unui copil în timp ce majoritatea respondenților din Marea Britanie, Franța și Danemarca evaluează pozitiv, din acest punct de vedere, sistemul de asistență socială din statele în care locuiesc (MB: 78%, F: 80%, D: 92%)

• Doar 20% dintre români sunt de părere că sistemul actual de asistență socială din România oferă suficientă protecție când vine vorba despre probleme în relație sau în familie, doar 20% dintre români. În celelalte țări unde a fost realizat studiul proporțiile sunt semnificativ mai mari: 51% în Marea Britanie, 68% în Danemarca și 70% în Franța

• 77% dintre respondenții din România consideră că sistemul de asistență socială din țara noastră este neconform de 77% dintre respondenți când vine vorba despre situații de boală sau handicap. Procentul este mai scăzut în cazul celorlalte trei țări: 54% dintre locuitorii din Marea Britanie, 67% dintre francezi și 53% dintre danezi sunt de aceeași părere când vine vorba de sistemele din țările în care locuiesc.

• Doar unul din 4 români cred dă protecția socială în caz de pensionare este suficientă în România, în timp ce în Marea Britanie proporția este de 42%, în Franța de 32%, iar în Danemarca de 66%.

În privința politicilor cu privire la:

Pensiile de stat:

31% dintre respondenți consideră că pensiile de stat ar trebui să se adreseze tuturor celor care au nevoie, indiferent de contribuția lor la sistem, respectiv că acestea ar trebui să fie furnizate în mod egal fiecărui cetățean, indiferent de nevoia sau de contribuția lor la sistem;
37% - consideră că acestea ar trebui să se adreseze exclusiv celor care au contribuit la sistem, indiferent de câtă nevoie ar avea. Aceasta este tendința dominantă și în Marea Britanie și în Franța, însă, în Danemarca, cei mai mulți respondenți (40%) sunt de părere că pensiile ar trebui furnizate fiecărui cetățean în mod egal.

Locuințele sociale:

48% dintre participanții la studiul din România cred că locuințele sociale ar trebui să li se adreseze celor care au nevoie, indiferent de contribuția lor la sistemul de impozite și contribuții. Pe de altă parte (42%) dintre respondenții din Danemarca și 41% din Marea Britanie sunt de părere că de acestea ar trebui să beneficieze doar cei care au contribuit la sistem, indiferent de câtă nevoie au

Ajutorul de șomaj:

Peste jumătate dintre respondenții din România (54%) cred că ajutorul de șomaj ar trebui să se adreseze mai degrabă celor care au contribuit la sistem, indiferent de câtă nevoie au. Tendința este similară și în marea Britanie, Danemarca și Franța

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 1.940 indivizi de 18 ani și peste, multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național. Eroarea maximă tolerată este de ± 2,2%, 21-22 Martie 201.