Rădăcinile arhiepiscopiei clujene, scoase la lumină de academicieni

Aspectele legate de mitropolia de pe Feleac, al cărei întâistătător Daniil este consemnat în documente la 1488, au fost abordate de academicianul Ioan Aurel Pop. Acesta a sintetizat pe de-o parte faptul că mitropolia respectivă este prima eparhie menţionată în Transilvania, iar pe de alta, că, în conformitate cu o relatare a unui reprezentant al Ordinului Iezuit al Bisericii Catolice, primul scaun mitropolitan din Transilvania a fost la Cluj, iar al doilea la Alba Iulia. Tot despre structurile precursoare ale actualei arhiepiscopii ortodoxe clujene, Mitropolia Feleacului, respectiv Episcopia de la Vad, a vorbit şi academicianul Nicolae Edroiu. Profesorul universitar Nicolae Bocşan a expus apoi contextul reactivării actualei arhiepiscopii clujene, în 1921.

El a ilustrat dorinţa mitropolitului Transilvaniei, Andrei Şaguna, de a eficientiza administrarea bisericească, inclusiv prin înfiinţarea de noi eparhii, dar a reliefat şi dificultăţile de după moarte acestuia, cu care după anul 1910 Mitropolia de la Sibiu a acceptat înfiinţarea Eparhiei Vadului, Feleacului şi Clujului. În cele din urmă, iniţiativa constituirii eparhiei a fost admisă, un rol important având şi istoricul şi omul politic Ioan Lupaş. Episcop a fost ales Nicolae Ivan, hirotonit în catedrala din Sibiu şi întronizat de Sfântul Nicolae, în 1921, în "biserica din deal" de pe strada Bisericii Ortodoxe, a arătat universitarul clujean.

Cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la întronizarea episcopului Nicolae Ivan, astăzi patriarhul Bisericii Ortodoxe Române va oficia Liturghia arhierească în catedrala mitropolitană din Cluj, împreună cu un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi. Evenimentele festive vor continua astăzi cu inaugurarea Muzeului Mitropoliei. De precizat că la sesiunea de comunicări de ieri a fost prezent şi mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Andrei Andreicuţ, moderatorul conferinţei fiind decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, preotul Ioan Chirilă.