Patronatul Societăţilor din Construcţii: “Clujul are mari şanse de a deveni capitală culturală europeană”

„Sunt mai mulţi factori care ne fac să credem că Clujul are şanse pentru a deveni capitală culturală europeană: aeroportul este în plină dezvoltare, rutele ocolitoare ale oraşului, avem o porţiune din autostradă şi amplasarea geografică, fiind în centrul Ardealului, este bună. Toate acestea fac Clujul să aibă premisele pentru dezvoltare şi pentru o competiţie reală cu celelalte capitale europene", a declarat Florin Brisc, preşedintele Filialei Transilvania a PSC. Totodată, el a lăudat nivelul de instruire al resurselor umane din Cluj-Napoca. „Al doilea punct forte al Clujului este nivelul de instruire al personalului, avem o supercalificare, iar cel mai bun exemplu este industria IT din zona noastră", a adăugat Brisc. Printre participanţii la conferinţa organizată de PSC a fost şi Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. „Clujul este într-una dintre cele mai bune poziţii din România pentru a se califica. Jocul acestei calificări nu prezintă o concurenţă uriaşă. România se califică oricum, are acest drept. Nu concurăm cultural cu alte ţări, concurăm între noi. Concurenţa între noi, pentru Cluj, este uşoară pentru că Clujul se detaşează printr-o poziţie absolut specială datorită, în primul rând, structurii locuitorilor. Este oraşul cu cel mai mare număr de tineri datorită studenţilor şi care sunt cei mai puternici producători şi absorbanţi de cultură şi din punctul ăsta de vedere este în mod clar cel care merită să facă acest pas. Şansele sunt imense însă nimic nu vine de la sine", a declarat Ţigănaş.

În cadrul conferinţei, reprezentanţii PSC au discutat şi despre conceptul de oraş verde şi de energie regenerabilă. „Trendul este pozitiv. Majoritatea oamenilor doresc să trăiască într-o lume verde, dar situaţia globală ne face să găsim soluţiile cele mai bune. Asta încearcă şi patronatul, să identifice soluţii pentru aşa ceva", a precizat Brisc. Preşedintele PSC la nivel naţional, Cristian Erbaşu, a ridicat problema certificării companiilor de construcţii. „La nivel central, am promovat cu încă 12 patronate din zona construcţiilor şi am făcut presiuni asupra autorităţilor guvernamentale pentru a se introduce certificarea tehnico-profesională a companiilor din construcţii. Această certificare este obligatorie într-o mare parte din state mai ales în sudul Europei şi este opţională în partea centrală sau de nord.", a explicat Erbaşu. El speră ca astfel companiile de construcţii să primească o certificare care să le dovedească capacitatea de a efectua lucrări de amploare. „Avem speranţe că autorităţile vor înţelege necesitatea acestei certificări. Fiecare companie care există pe piaţă ar trebui evaluată de un organism format din personalităţi din domeniu, fără interes asupra firmei respective şi astfel ar fi etichetată compania şi capacitatea de a efectua lucrări", a adăugat Erbaşu. El a atras atenţia asupra firmelor de construcţii străine care desfăşoară proiecte pe fonduri europene în România. „O firmă românească nu poate lucra în Germania dacă nu este membră a unui patronat, dacă nu respectă anumite elemente de bază şi dacă nu este iniţiată de un partener local. La noi e invers şi se întâmplă ca firme care sunt în faliment în Italia să vină aici pentru a-şi prezenta nişte referinţe care nu mai există decât pe hârtie pentru că nu mai au personal şi sunt în desfiinţare. Aceste firme vin pe proiecte la licitaţii cu preţuri foarte mici, iau avansul, dispar, iar proiectele sunt blocate şi statul român şi noi, inclusiv, pierdem. Aceste fonduri structurale rămân la nivelul avansului", a precizat preşedintele PSC.