Pactul Migraţiei şi Azilului, adoptat de Parlamentul European

Eurodeputaţii au adoptat miercuri o vastă reformă a politicii europene a migraţiei - care înăspreşte controalele la sosirea la frontierele Uniunii Europene (UE) şi implementează un sistem de solidaritate între state şi care a provocat opoziţia extremei drepte şi a stângii radicale -, rezultatul unui compromis dificil asupra unui subiect care alimentează tensiuni şi disensiuni între Cei 27 de ani de zile, relatează AFP.

Parlamentul European (PE) a adoptat prin vot zece texte care alcătuiesc ”Pactul Migraţiei şi Azilului” într-o sesiune plenară, la Bruxelles, întreruptă scurt de proteste ale unor activişti ostili acestei reforme.

Această vastă reformă a politicii migraţiei a UE însăpreşte controalele la sorirea la frontierele blocului şi introduce un sistem de solidaritate între statele membre UE.

Raportorii celor zece texte, dornici să adopte reforma înaintea alegerilor europene, îşi exprimau însă o anumită îngrijorare cu privire la rezultatul votului.

Rescrierea regulilor are la bază o propunere a Conmisiei Europene (CE) prezentată în septembrie 2020, după eşecul uneiprecedente încercări de reformă, în urma crizei refugiaţilor din 2015.

Acest Pact al Migraţiei, căruia îi erau favorabile în ansamblu principalle trei familii politice europene - Partidul Popular European (PPE, dreapta). Socialiştii şi Democraţii (S&D, centru-stânga) şi Renew Europe (centru şi liberali) - provoacă opoziţia unei mari părţi a extremei drepte, iar de cealaltă parte a Verzilor, stângii radicale şi anumitor socialişti.

ÎN VIGOARE DIN 2026

Textele au făcut obiectul unui acord politic, în decembrie, şi au fost aprobate în februarie în Comisie Parlamentară, însă ”votul nu este dat”, declara marţi eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe), raportoarea unuia dintre regulamentele-cheie cu privire la procedurile azilului.

”Dacă unul dintre texte cade, coerenţa ansamblului cade în mod clar (...), însă ne dorim ca, prin responsabilitate, o majoritate democratică a PE să susţină” acest pact, care constituie ”un pas înainte”, aprecia ea.

În afară de această reformă - care urmează să intre în vigoare din 2026 - UE îşi multiplică acordurile cu ţări de origine şi de tranzit ale exilaţilor - ca Tunisia, Mauritania şi Egiptul -, într-o încercare de a scădea numărul sosirilor la frontieră.

UE înregistrează o creştere a cererilor de azil - care au atins 1,4 milioane în 2023, reprezentând cel mai înalt nivel din 2016 -, potrivit Agenţiei europene a azilului.

Intrările ”neregulate” în UE sunt de asemenea în creştere şi au atins 380.000 în 2023, potrivit FRONTEX.