Moment istoric la Cluj. Titulatura Operei Naţionale din oraş a fost inscripţionată pe faţada clădirii

Opera Naţională din Cluj-Napoca a sărbătorit duminică un moment de mare însemnătate istorică. După 95 de ani de la înfiinţare, instituţia a primit dreptul de inscripţionare a propriei titulaturi.

Opera Naţională Română din Cluj-Napoca a primit dreptul de a-şi purta denumirea, alături de „Teatrul Naţional Lucian Blaga", pe clădirea în care funcţionează cele două instituţii. Începând din 5 octombrie, faţada clădirii este marcată prin litere volumetrice de culoarea auriu/bronz, având dimensiunile de 30 cm, respectiv 15 cm înălţime.

"Este un moment la care au condus toate activităţile noastre, toate eforturile noastre, un moment pe care l-a aşteptat de mult timp, pe care îl aşteaptă iubitorii operei din Cluj de multă vreme. Noi colaborăm şi coexistăm cu Teatrul de atâta timp şi era momentul să se întâmple şi acest eveniment", a declarat Marius Budoiu, directorul Operei Naţionale din Cluj.

Momentul a fost marcat şi de o gală de binefacere, în care artiştii Operei Naționale Cluj-Napoca au susținut un repertoriu universal de arii, uverturi, duete și coruri celebre. Gala a fost realizată în parteneriat cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, pentru sprijinirea Centrului de îngrijiri Paliative Sfântul Nectarie Cluj-Napoca. Evenimentul a reunit cei mai însemnaţi solişti clujeni, dar şi invitaţi speciali ca Irina Săndulescu-Bălan, Carmen Gurban, Lucia Bulucz, Cosmin Ifrim, Sorin Lupu, Marius Vlad Budoiu, Bogdan Baciu, Petru Burcă, alături de Orchestra şi Corul Operei clujene, coordonate de dirijorii Gheorghe Dumănescu şi Adrian Morar.

Evenimentul s-a încheiat cu dezvelirea oficială a frontispiciului şi cu un foc de artificii. Clujenii s-au arătat încântaţi de faptul că, după o lungă perioadă de aşteptare, Opera îşi primeşte drepturile, iar titulatura acesteia este la vedere tuturor.

"Este un moment foarte bun. Este favorabil pentru toţi clujenii, pentru că nu mai avem decât cinci ani şi vom sărbători Marea Unire şi era cât pe ce să facem centenarul şi să nu avem firma acestui mare centru de cultură din Cluj. "

Edificiul Operei Naţionale Române şi al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca a fost inclus pe lista monumentelor istorice din România în anul 2010 şi e parte a Ansamblului urban „Centru istoric al oraşului Cluj", fiind, totodată, clădire monument istoric şi de artă în atenţia UNESCO pentru monumentele special protejate.

Demersurile pentru reinscripţionarea Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca au fost iniţiate la începutul anului 2013. Odată încredinţat proiectul acesteia, a fost realizat un studiu de fezabilitate în urma căruia Opera Română a primit soluţia de implementare. Cerinţa instituţiei lirice clujene a fost ca faţada clădirii să reprezinte structura internă a imobilului ce găzduieşte atât Opera clujeană, cât şi Teatrul Naţional "Lucian Blaga" - frontispiciul urma, astfel, că conţină denumirile ambelor instituţii. Dosarul studiului a fost trimis înspre aprobare domnului Virgil I. Pop, Şeful Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice de pe raza Judeţului Cluj, în luna martie 2013. Procedurile oficiale au durat, însă, câteva luni, avizul favorabil al documentaţiei prezentate fiind acordat pe data de 21 noiembrie 2013.

Ulterior, din dorinţa de a rapidiza procesul implementării acestei iniţiative istorice, Opera Română din Cluj a solicitat Ministerului Culturii să ceară în scris Primăriei Municipiului Cluj-Napoca autorizarea construcţiei, însă acesta a preferat să introducă dosarul în Comisia pentru Patrimoniul Construit, Situri Istorice şi Naturale din România. Dosarul urma să rămână aici timp de trei luni.
Aprobarea finală a dreptului inscripţionării propriei titulaturi pe faţada clădirii a fost obţinut de către Opera Română din Cluj pe data de 26 august 2014, prin avizul oficial Nr.174/ M/ 2014, aflat sub semnătura Domnului Vice Prim-Ministru şi Ministru al Culturii, Kelemen Hunor. Odată depăşite eforturile birocratice de obţinere a avizului de construcţie, teatrul liric clujean a urmat paşii tehnici finali prin contactarea unor firme autorizate să intreprindă activităţi la înălţime, pentru montarea noii inscripţii.

"În momentul în care eu am fost investit ca şi director eu deja aveam acest lucru în plan. Sunt atâtea lucruri de făcut încât în momentul în care vrei să le pui în practică se adună şi parcă te copleşesc. Practic noi avem peste un an de când am început acest demers al inscripţionării şi dacă nu găsem nişte oameni care să ne şi ajute, nu numai să ne aprobe, probabil că şi acum ne zbăteam inutil", a declarat Budoiu.

Faţada reinscripţionată urmează, astfel, că poarte din nou titulatura Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, după o absenţă de 95 de ani, prin litere volumetrice de culoarea auriu/bronz, având dimensiunile de 30cm, respectiv 15 cm înălţime. Aceste simple structuri metalice, mânuite de la înălţimea unei schele, sunt cele care îi vor reda Operei clujene recunoaşterea emblemei falnice a celei dintâi opere din ţară, alături de un drept aşteptat timp de aproape un secol.

Clădirea Operei a fost construită la începutul secolului al XX-lea, între anii 1904 -1906, de către firma vieneză de renume mondial FELLNER & HELMER, specializată în proiectarea şi construirea de teatre de operă, constituind o tentativă de introducere a unui stil arhitectural secesionist uşor barochizant, foarte asemănător celorlalte 48 de teatre construite de firma vieneză.

Teatrul liric clujean a luat fiinţă la data de 18 septembrie 1919, fiind prima instituţie lirică a ţării, iar spectacolul său inagural a avut loc la data de 25 mai 1920, cu opera AIDA, de Giuseppe Verdi, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică a primului director al instituţiei- Constantin Pavel. Cel de-al Doilea Război Mondial forţează ansamblul Operei clujene să se mute la Teatrul Comunal din Timişoara, unde urmează să îşi desfăşoare activitatea în perioada anilor 1940-1945.

Construcţia arhitecturală vieneză suferă uşoare modificări în anul 1958, când are loc extinderea clădirii prin noi spaţii de repetiţii (o scenă mică-sală de repetiţii dotată cu fosa pentru orchestră, precum şi o sală de studii, foaiere şi anexe aferente, necesare ansamblului de balet). De asemenea, în anii 1975-1976 au loc lucrări de restaurare completă a clădirii, atât în interior, cât şi în exterior, fiind refăcute mobierul sălii şi ornamentaţiile în aur.

Edificiul Operei Naţionale Române şi al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din România în anul 2010 şi e parte a Ansamblului urban „Centru istoric al oraşului Cluj", fiind totodată clădire monument istoric şi de artă în atenţia UNESCO pentru monumentele special protejate.