Mica Unire închide circulaţia în centrul Clujului. Vezi programul evenimentelor

Primăria Cluj-Napoca anunţă instituirea unor restricţii de circulaţie pentru marți, 24 ianuarie 2017, între orele 20.00 - 20.15, pentru desfăşurarea în bune condiţii a evenimentelor prilejuite de ,,Ziua Unirii Principatelor Române".

Restricțiile de circulație vor fi instituite pe traseul: str. Napoca - Piața Unirii - B-dul Eroilor, strada Regele Ferdinand (pe sensul de mers de la intersecția străzii Gh. Barițiu până la intersecția cu B-dul 21 Decembrie 1989). Traficul de la intersecția B-dului 21 Decembrie 1989 cu Piața Unirii va fi deviat pe strada Regele Ferdinand.

Clujul sărbătoreşte 158 de ani de la Unirea Principatelor Române

Clujenii vor sărbători "Mica Unire" cu un spectacol de muzică populară. La final, un impresionant foc de artificii. Intrarea la patinoarul din Piața Unirii va fi liberă.

Spectacolul folcloric va începe la ora 17:00, iar pe scena din Piața Unirii vor urca artiștii: Mariana Sfechiș, Sergiu Dan Pop, Maria Lobonț, Oana Carmen Bozga, Mihaela și Ciprian Istrate, Mariana Anghel şi, nu în ultimul rând, Dumitru Fărcaș. Vor participa şi Ansamblul Folcloric Craisorul și Ansamblul Folcloric DOR Transilvan. Acompaniament: Orchestra Regal Transilvan.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova şi Ţara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.

Procesul, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări, a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii.

Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, act care a adus cele două state într-o uniune personală.

În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.

Amintim că 24 ianuarie a fost votată ca zi liberă nelucrătoare, în septembrie 2016, de către Parlament. Guvernul a anunţat, miercuri, că şi ziua de 23 ianuarie va fi zi liberă pentru bugetari.