Farmecul produselor tradiţionale se păstrează la Târgul Regional pentru Artizanat şi Meşteşuguri din Cluj

Farmecul produselor tradiţionale se păstrează la Târgul Regional pentru Artizanat şi Meşteşuguri din Cluj
Zeci de meşteşugari îşi expun produsele în aceste zile în cadrul Târgului Regional pentru Artizanat şi Meşteşuguri 2014. Clujenii pot achiziţiona de la târg obiecte tradiţionale de artă, bijuterii, dar şi bunătăţi culinare precum ciocolată de casă, dulceaţă, siropuri sau preparate tradiţionale din carne de porc.

Pe lângă obiectele de artă care îşi aşteaptă clienţii, la tarabele din cadrul târgul de meşteşugari, clujenii pot să achiziţioneze produse alimentare autohtone: merele costă în jur de patru lei, iar un sac de cartofi poate fi achiziţionat cu numai cinci lei. Tot de la târg, doritorii pot cumpăra dulceaţă şi siropuri cu 15 lei, preparate din carne de porc pentru care scot din buzunar câteva zeci de lei, ciocolată de casă cu şase lei sau se pot delecta cu un pahar de must cu numai doi lei.

Cu muzică populară răsunând în boxe, tarabele stau burduşite cu exponate în culori care îţi fură privirea şi îşi aşteaptă clienţii. Obiectele artizanale sunt prezente la marea majoritate a tarabelor, iar meşteşugarii îşi prezintă cu drag costumele populare, ştergarele sau bijuteriile.

Renumitele porţi maramureşene încap într-o sticlă. Dorel Deac este din Maramureş şi de mai bine de 5 ani şi-a descoperit o nouă pasiune: aceea a scupturilor de lemn introduse în sticle. Maramureşeanul a început să facă diferite modele cu inspiraţie tradiţională, după ce a văzut tehnica la un bătrân. Spune că ineditele creaţii sunt foarte bine primite de către public şi în special de către turişti, mai ales pentru cei care îşi doresc o amintire sau vor să facă un cadou. Preţurile pentru o astfel de sticlă cu iz tradiţional încep de la 10 lei, însă pot să ajungă până l a 70 de lei.

"Aceste piese de lemn făcute în sticle se fac pentru ţuică, se pun piesele bucată cu bugată înăuntru, modelul e făcut afară, dar se monetază bucată cu bucată înăuntru . Se fac din lemn de cireş sau de măr sau de orice alt pom fructifer. Peste acestea se toarnă ţuică şi lemnul îi dă culoare şi aromă. Avem diverse modele tradiţionale, începând de la poartă maramureşeană la construcţii personalizate la cererea clienţilor. Ideea mi-a venit după ce am văzut această tehnică la un bătrân, dar nu am vrut să copiez pe nimeni şi aşa mi-am găsit eu modelele pe care să le fac şi am început de la construcţii simple precum o scară să realizez şi mănăstiri", spune Deac Dorel. preturi de la 10 lei până la 60 de lei.

Cercei, broşe, suporturi şi bijuterii din lemn. Toate sunt realizate de către o tânără care a pus bazele unei mici afaceri cu obiecte artistice gravate în lemn. Munca este una minuţioasă, iar realizarea unei cutii de bijuterii poate dura şi până la jumătate de zi, de la tăiatul lemnelor exact pentru dimensiunile necesare, cu lipit şi gravat.

"Se obţine prin gravură de lemn. Lucrăm din deşeuri care trebuie prelucrate, tăiate la dimensiuni şi mai apoi lăcuite cu lac pe bază de apă ca să nu miroasă şi ca să fie ecologic. Încercăm să fie cât mai personalizate. Eu nu realizez de prea mult timp aceste obiecte, ci doar din aprilie. Afacerea începe să meargă, depinde de târg de eneniment. Bijuteriile din lemn nu sunt prea obişnuite, sunt mai rare şi păreile sunt împărţite: unora le plac, alţii preferă mărgelele", spune Ingrid Kereches.

Preţul pentru obiectele din lemn pornesc de la câtiva lei pentru o pereche de cercei şi se ridică la câţiva zeci de lei pentru o cutie de bijuterii cu un model mai sofisticat.

Tradiţia costumelor tradiţionale este dusă mai departe de meşteşugarii clujeni. Chiar dacă nu mai sunt la fel de căutate ca în vremurile de odinioară, artiştii nu se lasă şi, prin modele care mai de care mai interesante, încearcă să îşi atragă clienţi. Pentru o ie, iubitorii artei tradiţionale trebuie să scoată din buzunar începând de la 150 de lei.

"Am învăţat în copilărie să cos şi toate hainele pe care le vedeţi sunt făcute manual. În urmă cu mulţi ani aceste obiceiuri se învăţau în şcoală, se învăţau în familie şi trebuie să îţi mai dezvolţi abilităţile; ăsta este un dar, să poţi face orice lucru cu mâinile. Costume popolare de copii, de adulţi sau ii. Mă ocup de realizarea unor obiecte pentru toate vârstele şi mărimile: de la copii în faşă şi până la mărimi mari. Depinde de complexitatea modelului: poate să dureze câteva zile, săptămâni sau chiar luni de zile. Am modele pe care le-am refăcut după modele vechi, din cărţi de specialitate sau combinate, că mai trebuie să şi creezi, sau modele spefcifice zonei. Sunt care cunosc şi apreciază lucrul manual şi arta, depinde de educaţia pe care o au din familie. Modelele sunt diferite, nu am două exact la fel, în primul rând pentru că nu poţi face de două ori un model identic lucrând manual şi atunci la fiecare vine ceva în plus sau în minus şi asta te face să creezi modele", ne-a dezvăluit Iulia Morar.

Târgul se desfăşoară între 8 şi 12 octombrie în parcarea hipermarketului Cora, din cartierul Grigorescu, iar cei peste 30 de producători locali îi aşteaptă pe clujeni cu preparate tradiţionale. Târgul Regional pentru Artizanat şi Meşteşuguri 2014, organizat de Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Cluj-Napoca, în parteneriat cu Asociaţia Produs de Cluj, este parte a Programului Naţional Multianual pentru Susţinerea Meşteşugurilor şi a Artizanatului, obiectivul general al acestuia fiind stimularea dezvoltării meşteşugurilor şi a micii industrii din România.

Comenteaza