Cum funcţiona reţeaua hackerilor de la Cluj

Liderul grupării infracţionale care a devalizat conturile mai multor străini ar fi P.R.A., a arătat procurorul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) în cadrul şedinţei prin care Judecătoria Cluj-Napoca a emis mandate de arestare pe numele a şase dintre cei reţinuţi săptămâna trecută sub acuzaţiile de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, fals informatic şi efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos. Judecătoria Cluj-Napoca a dispus vinerea trecută arestarea lui P.R.A., dar şi a lui Marius Darius Bala, Marius Costel Ştefan, Alin Călin Ungar, Emanuel Chiriţă şi Vasile Scăunaş. În afară de Scăunaş, care a colaborat cu anchetatorii şi a dat declaraţii considerate a fi sincere, toţi au primit mandate de arestare pentru 29 de zile. "Colaboratorul" s-a ales cu 20 de zile de arest.

P.R.A. este acuzat că a creat pagini false de internet, el fiind, potrivit procurorilor DIICOT, cel care s-a implicat cel mai mult în obţinerea datelor rezultate din phishing şi în realizarea tranzacţiilor frauduloase. "În jurul acestui inculpat s-a structurat practic restul grupării din care se disting persoanele din Cluj, cele din Bucureşti şi inculpatul Ungar Alin Călin, care are o situaţie mai deosebită. Rolul inculpatului Ungar, cetăţean român cu domiciliul în străinătate, a fost destul de important întrucât acesta a realizat atât activitatea de dispunere de transferuri frauduloase, cât şi de ridicare de numerar, aflându-se în ţări străine, Germania, Austria, şi nu numai", arată procurorul DIICOT în motivarea instanţei la admiterea propunerii arestării preventive a celor şase inculpaţi. Anchetatorii spun că activitatea lui P.R.A. ar rezulta destul de clar din lista tranzacţiilor efectuate de Western Union, dar şi din cercetările care au fost făcute de către autorităţile judiciare din Germania şi Austria. În interceptările telefonice efectuate în dosar, Ungar îi spunea lui Aoanei că nu mai are un act de identitate valabil şi din cauza lui riscă să fie arestat în Germania, acesta fiind căutat de multă vreme de autorităţile din ţara vest-europeană. De altfel, Aoanei era căutat, la rândul său, de autorităţile germane.

Procurorul DIICOT a arătat în faţa instanţei că Mihai Darius Bala, un tânăr clujean, era mâna dreaptă a lui Aoanei. Pe de altă parte, Marius Costel Ştefan coordona "săgeţile" din Bucureşti, acesta ajungând în scurt timp din "săgeată" la rolul de a racola noi membri pentru gruparea infracţională. "Săgeţile" sunt persoane interpuse care dispun transferul banilor mai departe, spre alte "săgeţi" din România, pentru ca apoi sumele să ajungă în conturile membrilor importanţi ai grupării. Avocatul care l-a apărat pe Ştefan a spus că, într-adevăr, Aoanei are cunoştinţe în domeniul informaticii, însă clientul său are doar cinci clase. "Trebuie să ai mai mulţi neuroni în cap ca să creezi pagini false de internet să transmiţi link-uri cu mesaje spam", a argumentat apărătorul. Totodată, avocatul a arătat că tatăl lui Ştefan a fost ucis în 1989, la Revoluţie. "A fost ridicat de organele de poliţie şi adus după două zile, în sac", a spus apărătorul inculpatului, completând că mama lui Ştefan a făcut o cădere nervoasă, fiind apoi internată la un spital de boli mintale. "A cerşit de la cinci ani ca să îşi câştige existenţa el şi surorile lui", a încheiat avocatul. Faptul că Marius Costel Ştefan a ridicat bani nu înseamnă, în opinia apărătorului său, că e implicat în activităţi infracţionale, acesta considerând că putea fi vorba de un comision făcut de clientul său. "Ridicarea banilor e la ordinea zilei", a conchis avocatul.

Inculpaţii sunt acuzaţi de DIICOT că au falsificat pagini de internet ale unor instituţii bancare ori ale Paypal, Ebay şi altele pe care le-au trimis prin spam unor persoane din Germania, Franţa, Austria, Elveţia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Australia. Astfel, aceştia aflau datele de identificare ale instrumentelor de plată ale victimelor, fiind vorba de coduri PIN. Anchetatorii mai arată că majoritatea operaţiunilor de transfer a banilor se făceau prin Western Union către aşa-numitele "săgeţi" din Italia sau Spania, iar aceste persoane neidentificate încă dispuneau transferul fondurilor mai departe, spre "săgeţi" din România, după care banii ajungeau la inculpaţi. Prejudiciul dovedit ar fi, în acest stadiu al cercetărilor, de peste 100.000 de euro, spun procurorii DIICOT, însă suma ar putea creşte după extinderea anchetei. Singurul inculpat care a dat declaraţii în faţa instanţei, Vasile Scăunaş, a spus că în doar câteva luni din acest an a ridicat suma de 400.000 de euro.

Judecătoria Cluj-Napoca a admis propunerea DIICOT privind arestarea preventivă a inculpaţilor, unul dintre motive fiind faptul că niciunul dintre cei acuzaţi nu a putut face dovada realizării unor venituri constante în mod licit. Această situaţie i-ar predispune pe cei şase tineri la continuarea activităţii infracţionale pentru a câştiga bani, arată instanţa.