Critici pentru mutilarea Babeşului. "Ştergeţi istoria parcului!"

Sportivii şi militanţii pentru spaţiile verzi din Cluj le-au reproşat prorectorului Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi decanului Facultăţii de Sport faptul că distrug istoria Parcului Iuliu Haţieganu.

Vechiul parc Babeş capătă o haină nouă. Din beton. Dacă ar mai fi trăit, întemeietorul acestui parc, doctorul Iuliu Haţieganu, n-ar mai fi înţeles nimic. Oaza de verdeaţă de la intrarea în cartierul Mănăştur a rămas fără zeci de copaci, iar pe alei constructorii se pregătesc să toarne asfalt, ca pe aleile dintre blocuri.

Locul gândit acum peste 80 de ani pentru ca tot clujeanul să poată face sport şi să respire aer curat nu este la prima "mutilare". UBB a înţeles să transforme zona în campus şi să aducă tone de betoane, sub formă de cămine şi hoteluri, în parcul unde s-au format mii de mari sportivi ai Clujului. 

Miercuri, la prezentarea proiectului de reabilitare a Parcului Sportiv Iuliu Haţieganu, au apărut tensiuni şi critici. Câţiva alergători şi iubitori de natură au reproşat conducerii UBB că nu se mai opreşte din distrugerea parcului. Principalele critici vizau asfaltul care se va turna pe vechile alei şi tăierea copacilor.

"Asfaltul nu este fantastic şi faceţi o greşeală! Încercaţi să daţi înapoi, încercaţi să faceţi un compromis, pentru că ştergeţi faţa parcului, cu toata istoria sa. Mă uit la pozele vechi din parc şi îmi dau lacrimile. Putem renunţa la asfalt. Găsiţi altă soluţie! Nu vrem să fie asfalt ca printre blocurile din Mănăştur", a remarcat un alergător nemulţumit.

Replica a venit imediat din partea prorectorului facultăţii, Dan Lazăr.

"Aleea este soluţia propusă de o comisie de specialişti, formată înainte ca proiectul să fie depus şi care actualmente este cea mai bună soluţie pentru un astfel de demers. Trebuie să ţinem seamă şi de nevoile pe care le are pacul. În acest parc cu profil sportiv este nevoie să poată intra ambulanţa, în caz de accidente. Există şi precedentul cu biserica "Iuliu Haţieganu" care a ars, unul din motive fiind faptul că pompierii nu au putut pătrunde pentru că nu au avut un acces rapid şi hidrant", a spus prorectorul facultăţii.

În completarea sa a venit si decanul Facultăţii de Sport, Vasile Bogdan, care spune că nu se pot organiza curse de maraton pe pistă de pământ, ci trebuie să se toarne un strat de asfalt şi unul de pietriş deasupra.

"Acesta este încă un motiv pentru care este nevoie de această structură, tocmai pentru a putea susţine eventualele maşini de ambulanţă, pompieri şi ce mai intervine în cazuri de urgenţă", a mai spus decanul.

Discuţiile au continuat în aceeaşi manieră tensionată, iar cei dezamăgiţi de proiect au militat şi pentru folosirea parcului ca zonă de trecere între cartierele Mănăştur şi Grigorescu, lucru cu care cei de la conducerea Facultăţii de Sport nu sunt de acord.

"Deschiderea pentru taversarea parcului dinspre un cartier spre altul va fi o tragedie, pentru că a mai fost făcut acest lucru. Parcul a unit Mănăşturul cu Grigorescu şi era plin de oameni care consumau alcool, dormeau acolo, stricau parcul. Trebuie să ţinem minte că acesta este un campus, nu un parc public", a spus decanul facultăţii, Vasile Bogdan.

Momentan, conducerea facultăţii lucrează la un alt proiect, care priveşte strict pistele de alergare şi promite să le facă în aşa fel înct să fie respectată vechea structură, aşa cum a fost gândită de însuşi Iuliu Haţieganu. În aceste condiţii, cei care militează pentru păstrarea parcului cu structura veche nu înţeleg de ce trebuie să construiască, să strice şi să construiască din nou aceleaşi alei.

"Proiectul ar fi avut mai puține critici dacă intra, așa cum obligă legea, în dezbateri publice", a spus Adrian Dohotaru, militant pentru spaţiile verzi din Cluj-Napoca.

Acesta a mai ripostat la tăierea copacilor din incinta parcului sportiv şi e de părere că UBB a dat dovadă de lipsă de competenţă.

"Au fost deja tăiaţi 150 de copaci - studiul dendrologic pomenea de 250, dar se pare că au renunțat la 100 din totalul de 2.000 ai parcului. Chiar dacă o parte din copaci trebuiau tăiați, este inexplicabilă propunerea tăierii în studiul dendrologic a peste 10% din copacii parcului. Până acum de ce nu au fost îngrijiți? Apoi, fotografiile pe care le-am făcut și din mărturiile unor oameni care știu copacii, o parte dintre ei au fost tăiați sănătoși. Un cadru didactic din UBB spunea că săptămânal i se spărgeau cinci mingi care aterizau prin copaci. Cred că e o minciună, dar acesta era nivelul intervențiilor din Facultatea de Educație Fizică și Sport, care aminteau de atmosfera de dinainte de 1989", a mai spus Dohotaru.

În prezent, raportat la 30 mai, când s-a făcut ultima evauare, lucrările se află la 60 % din ceea ce era prevăzut în graficul de lucrări, iar parcul va fi gata la sfârşitul lunii august.

Peste 80 de ani de la înfiinţarea parcului

Parcul sportiv a fost înfiinţat între anii 1930-1932 de către profesorul Iuliu Haţieganu, rector al universtăţii clujene, şi a apărut din nevoia introducerii educaţiei fizice ca disciplină în cadrul facultăţilor din noua Universitate românească.

Au existat două etape de dezvoltare şi modernizare a parcului. Prima etapă s-a desfășurat începând cu anul 1931, când s-a ales amplasamentul „Grădinii de agricultură" din vestul orașului, cu o suprafață de 10 ha. Întreaga etapă s-a desfăşurat sub atenta supraveghere a profesorului Hațieganu. Lucrările propriu-zise s-au desfăşurat în intervalul 1932-1934, începând cu construirea arenei principale, urmată de celelalte terenuri sportive, amenajarea aleilor în lungime de 3 km, plantarea a 1.200 de arbori și amenajarea a trei izvoare.

A doua etapă o reprezintă perioada cuprinsă între anii 1936-1940. La cererea profesorului Hațieganu referitoare la extinderea parcului până la râul Someș, primăria orașului a cedat universității terenul Parcului Marele Voievod Mihai, prin concesionarea acestuia pe o perioadă de 50 de ani, la o chirie simbolică de 1 leu pe an.

La sfârșitul anilor '80 s-a realizat refacerea împrejmuirii parcului pe latura nordică, dinspre râul Someș și amenajarea intrării principale.

Parcul găzduieşte Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, are două terenuri de fotbal/rugby cu iarbă, pistă de atletism, două săli de baschet-handbal şi una de atletism, un teren de dimensiuni mici cu gazon sintetic şi o piscină acoperită.