Comuna din Cluj pe cale de dispariţie

Comuna din Cluj pe cale de dispariţie
674 de suflete numără comuna cea mai mică şi cea mai săracă din judeţ, conform datelor obţinute în urma recensământului din 2011.

Comuna Ploscoş este una dintre localităţile pe cale de dispariţie în judeţul Cluj. Majoritatea tinerilor s-au mutat de aici la oraş: în comună locuiesc acum mai multe persoane trecute de prima tinereţe. Natalitatea a scăzut într-atât de mult, încât abia dacă mai au loc două botezuri pe an în sat. Înmormântările sunt de şase ori mai multe.

Ca să ajungi în comuna Ploscoş trebuie să treci mai întâi prin municipiul Turda. Apoi, undeva în apropierea vestitei Saline Turda apare un indicator care te direcţionează spre Ploscoş. O parte din drum este asfaltată, însă acest lucru nu se simte, având în vedere mărimea gropilor care zgâlţâie orice maşină. În Ploscoş, majoritatea oamenilor sunt la pensie şi îşi lucrează pământurile. Aşa îşi câştigă ei existenţa. Şi vorba preotului din sat, Emil Barangă, "decât şomer la oraş, mai bine ţăran la ţară". La intrarea în comună, într-o clădire construită de zeci de ani se află primăria. "După recensământ, populaţia a scăzut. În 2002 aveam 798 de locuitori, iar acum au rămas 674. Natalitatea este scăzută, iar populaţia este îmbătrânită", spune Ioan Săbău, primarul comunei şi, în acelaşi timp, tatăl fostului internaţional român, Ioan Ovidiu Sabău. Anual, Primăria Ploscoş încasează din impozite şi taxe locale 120.000 de lei. "Încasările de impozite ne ajung ca să ne descurcăm pentru salarii, iluminatul public, asigurarea alimentării cu apă şi mijloace de transport. Am făcut eforturi pentru alimentarea cu apă pe plan local", a povestit primarul.

Duminica, la slujbă vin din ce în ce mai puţini enoriaşi. "În jur de 30-40 de persoane participă la slujbe. Într-un an am 10-12 înmormântări, iar botezuri două-trei. Anul acesta au fost doar două nunţi", a declarat Emil Barangă, preotul paroh al bisericii cu hramul "Sfântul Nicolae". Barangă a început să lucreze la biserica din Ploscoş în anul 1998. "Când am venit aici toţi oamenii care au acum peste 70 de ani mi se păreau în vârstă. Mă gândesc cu groază că oamenii din sat abia acum sunt cu adevărat în vârstă. Sunt prea puţine familii tinere care îşi fac case aici. Dacă nu vor exista condiţii decente de trai pentru aceşti tineri, comuna are mari şanse să dispară.", a povestit preotul.

O istorie interesantă are şi biserica din comună. Fostul preot paroh Constatin Ursu a reuşit să transforme o biserică de lemn într-una din cărămidă în perioada comunistă. "Doar turnul era din cărămidă, biserica era construită din bârne de lemn. Preotul a reuşit să obţină renovarea clădirii, iar în jurul bârnelor de lemn a făcut ziduri de cărămidă. Apoi, a scos vechea biserică de lemn afară. Pe vremea aceea erau mari greutăţi şi existau interdicţii privind ridicarea de biserici", a precizat preotul Barangă. Biserica deserveşte 120 de case, dintre care în 50 locuiesc văduvi.

Nici la şcoala comunală elevii nu sunt numeroşi. "Avem avem 18 copii la grădiniţă, 21 în ciclul primar şi 22 în ciclul gimnazial. Au fost vremuri în care aici existau clase paralele şi erau mai mulţi copii", a declarat Lavinia Fodorean, una dintre profesoarele din comună. Pentru a ajunge la şcoală, elevii şi profesorii fac mari eforturi. "Copiii vin din locuri destul de îndepărtate, dar şcoala reprezintă pentru ei un reper important. Cei mai mulţi sunt aduşi cu microbuzul, iar unii, cu căruţa", a declarat profesorul de limba română, Ioan Vătean. Dascălii se trezesc la ora 04:00 ca să ajungă la şcoală. "Naveta nu e uşoară. Lucrurile triste ţin de salariile profesorilor. Pentru mine e o provocare să fiu aici. Mă trezesc la 04:00 şi ajung la şcoală la ora 07:00", a adăugat dascălul.

Viaţa satului curge liniştit la Ploscoş. Oamenii muncesc pe câmp sau îngrijesc animalele. Un prilej de reuniune sunt, pentru ei, înmormântările. Chiar ieri, la momentul vizitei reporterilor ZIUA de CLUJ, sătenii se pregăteau de o nouă înmormântare. Alexandru Feneşan, de 60 de ani, ne-a povestit despre cum arăta în urmă cu zeci de ani comunitatea din Ploscoş. "Erau mai mulţi tineri pe vremuri. Acum am rămas câţiva bătrâni. În fiecare sâmbătă şi duminică era jocuri populare şi târguri. Erau multe tradiţii frumoase", a povestit Feneşan.

Mina de sare mai aşteaptă

Singura salvare a comunei Ploscoş, care ar putea aduce tinerii în comună, este mina de sare din satul Valea Florilor. "Salvarea pentru a rămâne comuna ar fi deschiderea minei de sare din Valea Florilor. Este făcută toată documentaţia pentru acea mină, iar firma care vrea să facă investiţia aşteaptă de doi ani un aviz de la Ministerul Mediului. Mina ar crea 100 de locuri de muncă", a precizat primarul Ioan Sabău.

(Articol publicat iniţial în 2011, autori Cristina PÎRVU, Maria Marinela BALICA)

 

Comenteaza